Black Friday sau Vinerea neagră, o „orgie” ruşinoasă a materialismului în care trăim! Dar adevărata fericire nu vine din această manipulare grosolană de marketing…

În Statele Unite există în mod tradiţional un „Black Friday”, „vinerea neagră”, adică ultima zi de vineri din noiembrie în care au loc reduceri semnificative de preţuri în toate magazinele. Afacerea e avantajoasă atât pentru consumatori (care iau lucruri mai ieftine), dar şi pentru magazine (care scapă astfel de stocurile de produse mai puţin vandabile). Dar românii i-au întrecut de data aceasta şi pe americani: s-au organizat două „Black Friday”, atât pe 22 noiembrie 2013, cât şi pe 29 noiembrie 2013! În plus, unele magazine au prelungit „Black Friday” în tot week-endul! Dacă se continuă în stilul acesta, probabil că o să se organizeze în fiecare zi de vineri câte un „Black Friday”.

Din păcate, noi am copiat tot ce e mai rău din America, pentru că acest „Black Friday” este dăunător pentru societate, în general, pentru că nu promovează munca sau alte valori sociale deosebite, ci te atrage în ghearele unui consum inutil de produse. „Black Friday” este perioada în care zeci sau sute de milioane de oameni din întreaga lume (printre care şi români) stau în faţa calculatorului sau se îngrămădesc în marile magazine pentru a face comenzi sau a cumpăra produse inutile. Black Friday e ziua în care unii români se comportă ca nişte zombi, atraşi într-un tsunami al lăcomiei. Dar dacă pentru americani a fost de-ajuns o singură vineri, noi, românii, fiind şi mai lacomi, ne trebuie două „vineri negre”! Este o orgie ruşinoasă a materialismului pentru naţiunea noastră, participând la acest ritual naţional dezgustător.

În primul rând, aceste „vineri negre” nu ajut deloc economia naţională, căci marea majoritate a produselor cumpărate e reprezentată de produsele electrocasnice şi electronice. Dar, o bună parte din ele nu sunt fabricate în România, ci în China; astfel, noi ajutăm economia chineză să-şi vândă produsele. Prin acest „Black Friday”, în loc să atragem bogăţie naţională, noi o vindem altora. Singurii câştigători adevăraţi din această afacere sunt (în afară de marile corporaţii chinezeşti) magazinele româneşti care vând produsele asiaticilor. Chiar dacă unele preţuri sunt mult reduse faţă de cele iniţiale, să nu credeţi că vreun magazin le va vinde sub preţul de achiziţie, căci altfel ar da faliment. Nu… ele sunt vândute doar cu un profit mai mic, pentru că adaosul comercial al multor magazine din România este al naibii de nesimţit. Dacă de exemplu, ei achiziţionează de la chinezi un telefon cu 100 euro, magazinele îl vând în România lejer cu 200 euro. De „Black Friday”, acel telefon e vândut cu 150 de euro, de exemplu. Cumpărătorul îşi freacă mâinile de bucurie cumpărându-l mai ieftin şi crezând astfel că a făcut o afacere-trăsnet. Dar, „afacerea-trăsnet” a făcut-o magazinul din România care, chiar dacă va câştiga mai puţin pe fiecare telefon vândut (50 de euro în loc de 100 de euro), în total el va câştiga mai mult vânzând de 2-3 ori mai multe telefoane decât o făcea în mod obişnuit. Calculul e simplu:

Înainte de Black Friday: 100 telefoane vândute x 100 euro profit/buc = 10.000 euro profit.

În timpul lui Black Friday: 300 telefoane vândute x 50 euro profit/buc = 15.000 euro profit.

Cu cât reducerea de produs e mai mare în timpul lui „Black Friday”, cu atât adaosul comercial iniţial a fost mai „nesimţit” de mare; aşadar, abia în timpul lui „Black Friday” cumpărătorul român plăteşte un preţ mai apropiat de realitate pentru produsul achiziţionat prin promoţie.

În al doilea rând, cei care şi-au achiziţionat produse de Black Friday chiar aveau nevoie de ele? Îşi pune vreodată cineva această întrebare? Sau doar cumpărăm lucruri pentru că „aşa e moda”, pentru că „toată lumea îşi cumpără”? Marketingul în ziua de astăzi, prin campaniile de publicitate agresive, ne manipulează atât de mult conştientul dar şi subconştientul, încât ne împinge să cumpărăm produse de care nu avem nevoie cu adevărat. Revenim la exemplul de mai sus. Dacă telefonul costa de prima dată 150 de euro, nu era extrem de căutat şi vândut. Dar, dacă preţul a fost stabilit la 200 de euro şi apoi redus prin „Black Friday” la 150 de euro, devine deodată foarte căutat, doar prin manipularea unor numere. Dar mulţi cumpărători nu realizează acest lucru şi cred că au făcut „afacerea secolului”… Oricum, să nu credeţi că acest marketing e doar caracteristic epocii contemporane. El se practica şi în vechime, chiar cu tehnici mai rudimentare, însă abia în prezent el a căpătat proporţii manipulative monstruoase. Filozoful Socrate în timp ce se plimba printr-o piaţă din Atena în timp ce vânzătorii îşi lăudau în gura mare mărfurile (o formă primitivă de marketing), a exclamat: „Uite câte produse de care nu am nevoie pentru a fi fericit!” Şi avea dreptate. Nici noi n-avem nevoie de toate aceste produse, care ni se vâră în gât, pentru a fi fericiţi… nu reuşim decât să ne autoamăgim.

În al treilea rând, legat de ideea dezvoltată în paragraful de mai sus, „Black Friday” împinge materialismul către o limită a excesului generalizat. Vedeam pe la televizoare mulţi comentatori şi analişti care criticau cozile imense la diferite moaşte, spunând că Biserica şi religia ne manipulează conştiinţele. Dar nu îi văd pe aceeaşi comentatori să critice isteria „Black Friday”. Asta nu-i tot manipulare a conştiinţei, punând accent pe acest iureş al consumului materialist? De fapt, în ceea ce priveşte „Black Friday” lucrurile stau mult mai grav. Dacă în cazul moaştelor, oamenii se duc să se închine pentru a scăpa de durerile şi necazurile personale, în cazul lui „Black Friday” oamenii vor să-şi cumpere produse, promiţându-li-se că vor fi fericiţi cu ele, prin manipularea artificială a unor preţuri. În societatea consumeristă în care trăim, suntem păcăliţi cu fericirea pe care ne-ar oferi-o bunurile, însă această satisfacţie nu va fi obţinută niciodată. Şi asta pentru că adevărata fericire vine doar din interiorul nostru, şi nu din exterior. Vom fi fericiţi şi satisfăcuţi atunci când iubim şi suntem iubiţi, atunci când cunoaştem, atunci când suntem liniştiţi şi avem pace în suflet.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.