Povestea halucinantă a unui turc falsificator de bani, stabilit în Bucureşti. Ce scrisoare a trimis el tocmai ministrului justiţiei…
Povestea lui Halid Gafur din perioada interbelică este una halucinantă. Turcul a venit în România împreună cu familia în anul 1912, şi s-a stabilit în Bucureşti, într-o casă amărâtă, deasupra unui fel de grajd, pe Şoseaua Vitan nr. 140. A vrut să muncească cinstit, dar în anii ’30 era foarte greu să găseşti o slujbă.
Halid Gafur este unul din cei mai ciudaţi falsificatori de bani, din miile sau zeci de mii de falsificatori, câţi s-or fi aflând în lume. El a avut o naivitate de-a dreptul copilărească, de care turcii au dat adeseori dovada. Halid Gafur, după ce şi-a bătut capul şi a născocit tiparele de fabricat bani, după ce nopţi de-a-rândul, neştiut de nimeni, a lucrat la gura sobei şi a reuşit ca banii făcuţi de el să semene cu cei adevăraţi, s-a răzgândit deodată şi, strângând monedele false ca şi tiparele lor, le-a dus acasă la ministrul de justiţie, însoţite de o scrisoare în care spune: „Aceştia sunt banii făcuţi de mine, cu gândul să scap de sărăcie. Ei seamănă cu banii adevăraţi şi aş fi putut să le dau drumul pe piaţă, dar am patru copii şi decât să ajung odată şi odată în puşcărie, vă las dumneavoastră tiparele şi vă cer în schimb să puneţi o vorbă bună să mi se dea undeva o slujbă cinstită”.
Aşa a făcut turcul Halid Gafur. După ce două săptămâni a aşteptat cu inima plină de acea căldură izbăvitoare pe care n-o cunosc decât marii păcătoşi, după ce şi-au mărturisit până la fund toate păcatele, a fost luat într-o dimineaţă pe la 5, din patul lui de scânduri, şi dus la poliţie unde unul din domnii mari de acolo i-a spus numai atât: „Turc blestemat, în loc să te fi apucat să fabrici bani falşi, mai bine ieşeai în stradă să faci cutare şi cutare lucru”. O vorbă grosolană care l-a durut mult pe Halid Gafur. Iar pe masa domnului de la poliţie, se aflau înşirate cele 8 monede de câte un pol, frumoase şi noi, pe care el le trimisese domnului ministru acasă. Era şi scrisoarea lui, naivă şi disperată şi ministrul nu făcuse decât să scrie într-un colţ: „Să se cerceteze“.
De la poliţie i-au dat drumul a doua zi şi i-au spus că va fi expulzat din România… Cam asta era soarta unui turc care n-a vrut să încalce legile ţării, necerând altceva decât o slujbă cinstită.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Povestea lui Halid Gafur din perioada interbelică este una halucinantă. Turcul a venit în România împreună cu familia în anul 1912, şi s-a stabilit în Bucureşti, într-o casă amărâtă, deasupra unui fel de grajd, pe Şoseaua Vitan nr. 140. A vrut să muncească cinstit, dar în anii ’30 era foarte greu să găseşti o slujbă.
