Există mai multe zvonuri conform cărora documentele dispărute ale lui Nikola Tesla ar descrie o structură antică îngropată, mai veche decât umanitatea. După moartea sa în ianuarie 1943, autoritățile americane i-au confiscat bunurile inventatorului, iar un caiet negru de câteva sute de pagini menționat de nepotul său a dispărut fără urmă, lăsând loc speculațiilor, în ciuda celor peste 160.000 de documente păstrate astăzi la Muzeul Nikola Tesla din Belgrad.
Deși susținătorii teoriei leagă această poveste de semnalele radio misterioase interceptate de Tesla în 1899 la Colorado Springs (pe care el le-a crezut extraterestre), nu există nicio dovadă concretă în arhive care să ateste existența unei astfel de structuri.
După ce Nikola Tesla a murit la 7 ianuarie 1943, în camera sa de la Hotelul New Yorker, guvernul SUA a intervenit imediat. Era în plin al doilea război mondial, iar autoritățile se temeau că invențiile sale – în special presupusa sa armă cu fascicul de particule, numită „Raza Morții” – ar putea cădea în mâinile puterilor Axei. Autorităţile au sigilat camera și au confiscat toate documentele și aparatele inventatorului, deși Tesla era cetățean american. FBI-ul și armata l-au desemnat pe Dr. John G. Trump (profesor de inginerie electrică la MIT și unchiul lui Donald Trump) să analizeze notițele. După trei zile de examinare, acesta a concluzionat că scrierile din ultimii 15 ani ai lui Tesla aveau un caracter speculativ, filozofic și oarecum promoțional, fără a conține principii practice sau funcționale pentru arme moderne.
În ciuda raportului lui John G. Trump, unii oficiali militari au dorit să studieze mai departe ideea fasciculului de particule, copiind documentele relevante pentru un proiect secret la baza aeriană Wright-Patterson. În 1951-1952, bunurile au fost eliberate către nepotul și moștenitorul său, Sava Kosanovic, fiind trimise în Iugoslavia, unde au pus bazele Muzeului Nikola Tesla din Belgrad. Totuși, din cele aproximativ 80 de cufere și pachete inventariate inițial, doar 60 au ajuns la destinație.
Pe de altă parte, în vara anului 1899, în laboratorul său din Colorado Springs, Tesla folosea un receptor extrem de sensibil pentru a studia furtunile și descărcările electrice. Într-o noapte, el a recepționat o serie de impulsuri ritmice regulate (grupate ca un cod numeric: „unu, doi, trei, patru”). Convins că nu provin de pe Pământ sau de la Soare, Tesla a dedus că este vorba despre o încercare de comunicare din partea unei civilizații inteligente de pe Marte sau Venus.