Studiile istorice și arheologice sugerează că Podișul Giza din Egipt ar fi putut avea odată doi sfincși. Vechii egipteni, precum și grecii, romanii și musulmanii, au menționat un al doilea Sfinx, despre care se crede că a fost distrus între anii 1000 și 1200 d.Hr. În 2017, dr.Reda Abdel Halim a observat resturi ale acestei structuri. „Stela de vis” din granit din dinastia a XVIII-a, din jurul anului 1400 î.Hr., înfățișează, de asemenea, doi sfincși îndreptați în direcții opuse. Egiptologul Bassam El Shammaa subliniază şi el, de asemenea, că au existat doi sfincși, reprezentându-i pe gemenii divini Shu și Teftnut, unde Teftnut este mama lui Geb.
Un vechi papirus egiptean spune că ar mai exista un al doilea sfinx, în fața primului, de cealaltă parte a Nilului, ambele fiind construite aici pentru a reprezenta linia de despărțire dintre Egiptul de Nord și Egiptul de Sud. Toate scrierile vechi explică faptul că cei doi sfincși se aflau unul în fața celuilalt. Al doilea sfinx a fost parțial distrus în timpul unei inundații înalte a Nilului și apoi complet distrus de către musulmanii care i-au folosit piatra pentru a-și reconstrui satele.
Al-I’Drisi (1099-1166 d.Hr.), care a scris o mare enciclopedie geografică, descrie un al doilea sfinx peste Nil, față de primul, în stare foarte proastă, făcut din noroi (cărămizi?) și acoperit cu piatră, cea mai mare parte a piatră fiind transportată de localnici. El nu spune dacă avea aceeași dimensiune, dar din moment ce Nilul s-a mutat mai spre est, după anul 1166 d.Hr., atunci ar fi fost distrus.
Autorii Graham Hancock și Robert Bauval cred, de asemenea, că ar fi existat probabil un al doilea sfinx. În cartea lor, „The Message of the Sphinx”, ei susțin că Sfinxul a fost făcut pentru a reprezenta Atum-Harmachis (Harmachis fiind redarea greacă a lui Hor-em-Akhet). Ei scriu: „Deci, dacă Hor-em-Akhet este Marele Sfinx din orizontul vestic, atunci nu ar trebui să-l căutăm pe Horakhti, „geamănul” lui, în orizontul estic al cerului?”