Zerzura, o străveche oază din deşertul Sahara, plină de comori şi păzită de „giganţi negri”
Există mituri și legende în lume despre o străveche oază ascunsă în deșertul Sahara. Numele ei este Zerzura și se presupune că ea s-ar afla undeva la vest de fluviul Nil, în Egipt sau Libia. Un ghid anonim din secolul al XV-lea, pentru căutătorii de comori, „Kitab al Kdnuz” („Cartea perlelor ascunse” în traducere) descrie Zerzura ca pe o aşezare în mijlocul deșertului, pe a cărui poartă este sculptată o pasăre. Căutătorul de comori este sfătuit să ia cu mâna cheia din ciocul păsării, apoi să deschidă ușa orașului cu această cheie. Şi apoi „…intră acolo şi vei găsi bogății incredibile”.
Tot la Zerzura, care este o aşezare albă ca un porumbel, fiind numită adesea şi „oaza păsărilor mici”, ar fi locul de odihnă al unui rege și al unei regine. Există și mituri vechi care spun că oaza este păzită de „giganți negri” care împiedică pe oricine să intre și să locuiască în acest loc enigmatic.
Urmărirea originii legendei oazei Zerzura este fascinantă. Istoricul grec Herodot (484 – 425 î.Hr.) menționează o aşezare legendară în mijlocul deşertului Sahara, cunoscută sub numele de „Orașul lui Dionysus”; aceasta ar putea fi o referire la Zerzura.
Primele referiri europene la Zerzura sunt făcute de către egiptologul englez John Gardner Wilkinson în cartea sa „Topografia lui Teba și o vedere generală asupra Egiptului”, publicată în 1835. În cartea sa putem citi relatarea unui arab care a spus că a găsit celebra oază în timp ce căuta o cămilă pierdută, dar Wilkinson nu oferă o locație specifică. Interesant e faptul că diverşi exploratori au găsit oazele necunoscute menționate în cartea lui Wilkinson, dar nu au descoperit tocmai legendara Zerzura.
Contele Ladislas de Almasy, unul dintre cei mai buni piloți ai aviației maghiare, a auzit de legenda oazei pierdute a lui Zerzura. El a fost determinat să o găsească cu orice preţ. În 1932, zborurile de recunoaștere ale lui Almasy au descoperit două văi în Gilf Kebir, un platou situat în sud-vestul Egiptului și sud-estul Libiei. Totuşi, în ciuda căutărilor sistematice ale lui Almasy, nu s-au găsit niciodată ruine ale vreunui oraș pierdut.
Zerzura, orașul legendar pierdut, plin de comori, păzit de giganţi negri şi în care s-ar aflat înmormântaţi un rege și o regină, nu există decât în mitologie, deocamdată. A fost Zerzura înghițită de deșert? N-ar fi exclus. Doar poate că Zerzura este cu mult mai în vârstă decât ne putem imagina. A existat un timp în trecutul îndepărtat al omenirii, când Sahara nu era deşert, ci tot teritoriul era o oază verde; iar lucrul acesta o spun chiar şi oamenii de știință. Să fi existat în aceste condiţii o aşezare înfloritoare, plină de comori, pe nume Zerzura? De ce nu?
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Există mituri și legende în lume despre o străveche oază ascunsă în deșertul Sahara. Numele ei este Zerzura și se presupune că ea s-ar afla undeva la vest de fluviul Nil, în Egipt sau Libia. Un ghid anonim din secolul al XV-lea, pentru căutătorii de comori, „Kitab al Kdnuz” („Cartea perlelor ascunse” în traducere) descrie Zerzura ca pe o aşezare în mijlocul deșertului, pe a cărui poartă este sculptată o pasăre. Căutătorul de comori este sfătuit să ia cu mâna cheia din ciocul păsării, apoi să deschidă ușa orașului cu această cheie. Şi apoi „…intră acolo şi vei găsi bogății incredibile”.
