Deşi este normal ca iarna să fie ger şi zăpadă, iar vara foarte cald, nu de puţine ori, se poate întâmpla chiar şi contrariul. Astfel, anul 1816, a fost unul fără… vară! Atenţie! În luna iunie a nins abundent ca în plină iarnă, iar lunile iulie şi august „au fost ferecate de geruri cumplite”. Ce găsim în documentele americane. Primul val neobişnuit de frig a ajuns în America în 6 iunie 1816. „Zăpada s-a aşezat într-un strat gros de 15 cm. Un vânt pătrunzător prăvălea oamenii din mers. Gerul s-a menţinut până la 11 iunie. Al doilea val de frig s-a abătut pe 9 iulie, iar al treilea şi al patrulea, la 21 şi, respectiv 30 august”. Peste tot unde a bântuit iarna în acea vară, a distrus toate semănăturile, iar frunzele copacilor s-au făcut negre.
În Canada, „gerurile au fost şi mai puternice, distrugând grâul şi porumbul”. Cel mai greu a fost îndurată acea iarnă în Europa „unde oamenii au început să mănânce muşchi şi licheni, scoarţă de copaci. Mii de oameni au murit de foame şi frig”.
Iată, de asemenea, şi câteva din capriciile vremii, surprinse în secolul XX de ziarele epocii: La 28 septembrie 1932, scria „Dimineaţa”, s-au înregistrat „50 grade la soare în capitală, şi 34 grade la Craiova, iar a doua zi la Predeal „la umbră, înregistrându-se 25 de grade”. Un an mai târziu, pe 7 iunie 1933 a nins în capitală. „Fulgii mici, de zăpadă, scria Adevărul, care s-au văzut la orele 19, topindu-se în aer, înainte de a atinge solul”. Pe 30 iunie 1935, „după cele 47 grade de alaltăieri, termometrul a înregistrat ieri după amiază 50,2 grade la soare de sol. La umbră, temperatura a fost de 34 de grade. La Galaţi, termometrul a arătat 34 de grade la umbră, la Iaşi 31 de grade…”
Zilele de 23, 24 şi 25 martie 1937, sunt de adevărată vară, înregistrându-se la umbră… 25 de grade. Dar „bucuria căldurii” nu durează decât câteva zile. „Dimineaţa” din 29 martie, anunţa că „ieri dimineaţă la ora 6 a început să ningă la Predeal. Temperatura a scăzut brusc, stratul de zăpadă s-a aşternut în grosime de câţiva centimetri”.
O statistică meteo „de excepţie” au întocmit-o meteorologii francezi începând din 1960. Spicuim:
• 1961, în Africa Orientală ploi nemaivăzute, marile lacuri atingând niveluri niciodată înregistrate în secolul XX.
• 1962-1963, iarnă grea în Europa, zăpezi uriaşe.
• 1964-1965. S.U.A. se confruntă cu o secetă nemaiîntâlnită din 1738. Portul Murmansk, care nu îngheaţă, este blocat pentru prima dată de când se ştie de banchiza Oceanului Arctic.
• 1966-1967 – iarnă grea în toată Europa.
• 1968-1970, gheaţa încercuieşte coastele Islandei pentru prima dată din 1888.
• 1971-1972, iarnă grea în U.R.S.S. şi Turcia.
• 1973-1974, în Australia de nord-est ninge pentru prima dată de când se ştie.
• 1975, iarnă blândă în Anglia, dar secetă timp de 16 luni.
• 1976, călduri mari în iunie şi iulie în Europa.
• 1977, perioadă de secetă în Europa.
• 1978, iarnă grea în emisfera sudică.
• 1979, căderi de zăpadă abundente în Africa.
• 1980, inundaţii în Canada.
• 1981-1982, vară secetoasă în Europa occidentală.
• 1983, ninsori în India în plină vară.
• 1984, cea mai grea iarnă în S.U.A. şi Canada cu zăpezi de 4 metri.