Trinitatea (Sfânta Treime) în creştinism: adevărul despre Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh (partea 2)
Discutam în cadrul acestui articol Trinitatea (Sfânta Treime) în creştinism: adevărul despre Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh (partea 1) despre conceptul de Trinitate şi cum a ajuns el să reprezintă temelia creştinismului. Deşi în Biblie nu există vreun cuvânt „trinitate” sau „Sfânta Treime”, totuşi, dacă studiem atent versetele ei vom găsi o mulţime de dovezi privind existenţa conceptului de Sfântă Treime.
Să luăm mai întâi dovezile Sfintei Treimi din Vechiul Testament:
1) Dumnezeul trinitar a creat Universul:
Geneza 1:1: „La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul”. Aşadar, Tatăl este prezentat ca sursa creatoare a tuturor lucrurilor.
Geneza 1:2: „Şi pământul era netocmit şi gol. Întuneric era deasupra adâncului şi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor”. Iată cum Sfântul Duh are şi El un rol activ în procesul creaţiei.
Geneza 1:3: „Şi a zis Dumnezeu: „Să fie lumină!” Şi a fost lumină”. Fiul, care este Cuvântul etern al lui Dumnezeu, vorbeşte primele cuvinte ale lui Dumnezeu în această creaţie.
Aşadar, iată cum primele 3 versete din Biblie încep cu cele trei persoane ale Trinităţii: Tatăl, Sfântul Duh şi Fiul.
2) Dumnezeul trinitar şi crearea omului:
Geneza 1:26: „Şi a zis Dumnezeu: „Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!”
Precum se observă, în 1:26, se vorbeşte la persoana 1 plural şi nu singular: „să facem”, „chipul nostru”, „asemănarea noastră” – toate acestea apărând de trei ori. Dacă nu ar fi existat concepţia trinităţii, de ce s-ar mai fi vorbit la plural, şi nu la singular? Ar fi putut spune: „Să fac un om, după chipul şi asemănarea mea”.
3) Dumnezeul trinitar caută un mediator:
Isaia (6:8): „Şi am auzit glasul Domnului care zicea: „Pe cine îl voi trimite şi cine va merge pentru Noi?” Şi am răspuns: „Iată-mă, trimite-mă pe mine!”
Aici întâlnim un verset foarte interesant. Mai întâi Dumnezeu vorbeşte la persoana 1 singular „îl voi trimite”, dar apoi arată clar că este vorba de mai multe persoane în conceptul de Dumnezeu, căci vorbeşte din nou de persoana 1 plural: „noi”.
4) Fiul preîncarnat vorbeşte de Tatăl şi Sfântul Duh:
Isaia 48:16: „Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea: De la început Eu n-am grăit întru ascuns, de când se întâmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă”. Şi acum, Domnul Dumnezeu mă trimite cu Duhul Său!”
Fiul, în formă reîncarnată, vorbeşte în numele Tatălui („Domnul Dumnezeu”) şi al Sfântului Duh („Duhul Său”), pentru a mântui creaţia lui Dumnezeu.
5) Trinitatea apare în faţa lui Avraam:
Geneza 18:1-2: „Apoi Domnul S-a arătat iarăşi lui Avraam la stejarul Mamvri, într-o zi pe la amiază, când şedea el în uşa cortului său.
Atunci ridicându-şi ochii săi, a privit şi iată trei Oameni stăteau înaintea lui; şi cum l-a văzut, a alergat din pragul cortului său în întâmpinarea Lor şi s-a închinat până la pământ”.
Textul din Biblie spune clar: Domnul i s-a arătat lui Avraam, iar în faţa sa stăteau „trei Oameni”, ceea ce semnifică metaforic, în mod evident, trinitatea.
Să trecem, mai departe, la dovezile trinităţii din Noul Testament (aici sunt mult mai numeroase):
1) Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, la botezul Fiului:
Marcu 1:9-11: „Şi în zilele acelea, Iisus a venit din Nazaretul Galileii şi s-a botezat în Iordan, de către Ioan.
Şi îndată, ieşind din apă, a văzut cerurile deschise şi Duhul ca un porumbel coborându-Se peste El.
Şi glas s-a făcut din ceruri: Tu eşti Fiul Meu cel iubit, întru Tine am binevoit.”
În aceste trei versete apar cele trei elemente ale Trinităţii: Fiul în primul, Sfântul Duh în al doilea şi Tatăl în al treilea.
2) Botezul se face în numele Tatălui, Fiului şi al Sfântului Duh:
Matei 28:19: „Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”.
Un verset din Biblie cât se poate de explicit, în care apar laolaltă Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.
3) Binecuvântare dată de către Trinitate:
II Corinteni 13:13: „Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi!”
În acest verset, apar laolaltă harul Fiului, dragostea Tatălui şi împărtăşirea Sfântului Duh.
4) Iisus spune că este Dumnezeu:
* Marcu 14:61-62: „Iar El tăcea şi nu răspundea nimic. Iarăşi L-a întrebat arhiereul şi I-a zis: Eşti tu Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?
Iar Iisus a zis: Eu sunt şi veţi vedea pe Fiul Omului şezând de-a dreapta Celui Atotputernic şi venind pe norii cerului.”
Observaţi răspunsul lui Iisus Hristos: „Eu sunt”. Marele „Eu sunt” apare şi la Dumnezeu cel etern (Isaia 43:11: „Eu, Eu sunt Domnul şi nu este izbăvitor afară de Mine!”)
Răspunsul lui Iisus se aseamănă cu ceea ce spunea profetul Daniel în Daniel 7:13-14: „Am privit în vedenia de noapte, şi iată pe norii cerului venea cineva ca Fiul Omului şi El a înaintat până la Cel vechi de zile, şi a fost dus în faţa Lui. Şi Lui I s-a dat stăpânirea, slava şi împărăţia, şi toate popoarele, neamurile şi limbile Îi slujeau Lui. Stăpânirea Lui este veşnică, stăpânire care nu va trece, iar împărăţia Lui nu va fi nimicită niciodată.”
* Ioan 8:56-58: „Avraam, părintele vostru, a fost bucuros să vadă ziua Mea şi a văzut-o şi s-a bucurat.
Deci au zis iudeii către El: Încă nu ai cincizeci de ani şi l-ai văzut pe Avraam?
Iisus le-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă: Eu sunt mai înainte de a fi fost Avraam.”
Încă o dată, în acest pasaj, Iisus Hristos spune că este Dumnezeul etern, acel mare „Eu sunt” care a vorbit pe munte lui Moise.
* Ioan 10:30: „Iar Eu şi Tatăl Meu una suntem”.
Verset care arată clar că Fiul şi Tatăl au aceeaşi esenţă divină, şi nu pot fi despărţiţi.
* Ioan 10:38: ” (…) şi să cunoaşteţi că Tatăl este în Mine şi Eu în Tatăl”.
Adică, Fiul şi Tatăl sunt nedespărţiţi, iar între cei doi există o perfectă egalitate.Dacă Tatăl este în Fiul şi Fiul este în Tatăl, atunci Dumnezeu-Tatăl nu poate fi mai mare decât Fiul, aşa cum au pretins de-a lungul timpului unele secte creştine, ca arianismul.
5) Iisus Hristos (Fiul) proclamat ca Dumnezeu în trup de către apostoli
* Ioan 1:1: „La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul.”
* Ioan 1:14: „Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr.”
Din aceste două versete, se desprinde faptul că Fiul exista încă de la început cu Dumnezeu Tatăl, şi, la un moment din istorie El s-a încarnat pe Pământ şi a sălăşluit printre oameni.
* Romani 9:5: „Ai cărora sunt părinţii şi din care după trup este Hristos, Cel ce este peste toate Dumnezeu, binecuvântat în veci. Amin!”
Din verset apare ideea că Iisus este Dumnezeu şi a luat forma unui trup uman.
* Coloseni 2:8-9: „Luaţi aminte să nu vă fure minţile cineva cu filozofia şi cu deşarta înşelăciune din predania omenească, după înţelesurile cele slabe ale lumii şi nu după Hristos.
Căci întru El locuieşte, trupeşte, toată plinătatea Dumnezeirii.”
Iisus este Dumnezeu în trup.
II Petru 1:1: „Simon Petru, slujitor şi apostol al lui Iisus Hristos, celor ce prin dreptatea Dumnezeului nostru şi a Mântuitorului Iisus Hristos au dobândit o credinţă de acelaşi preţ cu a noastră”.
Iisus Hristos este, din nou, Dumnezeu.
6) Sfântul Duh numeşte episcopi pentru Biserica lui Dumnezeu:
Faptele Sfinţilor Apostoli (20:28): „Drept aceea, luaţi aminte de voi înşivă şi de toată turma, întru care Duhul Sfânt v-a pus pe voi episcopi, ca să păstraţi Biserica lui Dumnezeu, pe care a câştigat-o cu însuşi sângele Său.”
Din acest verset, observăm cum Sfântul Duh acţionează ca o persoană, căci numeşte episcopi pentru a conduce Biserica lui Dumnezeu (adică Hristos, identificat cu Dumnezeu).
7) Sfântul Duh apare alături de Tatăl şi Fiul:
Galateni 4:6: „Şi pentru că sunteţi fii, a trimis Dumnezeu pe Duhul Fiului Său în inimile noastre, care strigă: Avva, Părinte!”
8 ) Sfântul Duh este Dumnezeu:
Fapte 5:4: „Iar Petru a zis: Anania, de ce a umplut satana inima ta, ca să minţi tu Duhului Sfânt şi să doseşti din preţul ţarinei?
Oare, păstrând-o, nu-ţi rămânea ţie, şi vândută nu era în stăpânirea ta? Pentru ce ai pus în inima ta lucrul acesta? N-ai minţit oamenilor, ci lui Dumnezeu.”
În cele două versete, Sfântul Duh este identificat ca fiind Dumnezeu.
Aşadar, să recapitulăm dovezile biblice privind existenţa Trinităţii:
* Isaia 44:6: „Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă şi nu este alt dumnezeu afară de Mine!”
2) Tatăl este Dumnezeu:
* 1 Petru 1:17: „Şi dacă chemaţi Tată pe Cel ce judecă cu nepărtinire, după lucrul fiecăruia, petreceţi în frică zilele vremelniciei voastre”.
3) Fiul (Iisus Hristos) este Dumnezeu:
* Matei 1:23: „Iată, Fecioara va avea în pântece şi va naşte Fiu şi vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu”.
* Ioan 5:18: „Deci pentru aceasta căutau mai mult iudeii să-L omoare, nu numai pentru că dezlega sâmbăta, ci şi pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său, făcându-Se pe Sine deopotrivă cu Dumnezeu.”
* Ioan 20:28: „A răspuns Toma şi I-a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu!”.
* Romani 9:5: „Ai cărora sunt părinţii şi din care după trup este Hristos, Cel ce este peste toate Dumnezeu, binecuvântat în veci. Amin!”
* Coloseni 2:9: „Căci întru El locuieşte, trupeşte, toată plinătatea Dumnezeirii”.
* Tit 2:13: „Şi să aşteptăm fericita nădejde şi arătarea slavei marelui Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Hristos Iisus”.
1 Ioan 5:20: „Ştim iarăşi că Fiul lui Dumnezeu a venit şi ne-a dat nouă pricepere, ca să cunoaştem pe Dumnezeul cel adevărat; şi noi suntem în Dumnezeul cel adevărat, adică întru Fiul Său Iisus Hristos. Acesta este adevăratul Dumnezeu şi viaţa de veci.”
4) Duhul Sfânt este Dumnezeu:
* Fapte 5:4: „Iar Petru a zis: Anania, de ce a umplut satana inima ta, ca să minţi tu Duhului Sfânt şi să doseşti din preţul ţarinei?
Oare, păstrând-o, nu-ţi rămânea ţie, şi vândută nu era în stăpânirea ta? Pentru ce ai pus în inima ta lucrul acesta? N-ai minţit oamenilor, ci lui Dumnezeu.”
* 2 Corinteni 3:17: „Domnul este Duh, şi unde este Duhul Domnului, acolo este libertate.”
Concluzie: Aşadar, Tatăl este Dumnezeu, Fiul este Dumnezeu şi Duhul Sfânt este Dumnezeu. Şi totuşi, nu există trei dumnezei, ci un singur Dumnezeu.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Discutam în cadrul acestui articol Trinitatea (Sfânta Treime) în creştinism: adevărul despre Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh (partea 1) despre conceptul de Trinitate şi cum a ajuns el să reprezintă temelia creştinismului. Deşi în Biblie nu există vreun cuvânt „trinitate” sau „Sfânta Treime”, totuşi, dacă studiem atent versetele ei vom găsi o mulţime de dovezi privind existenţa conceptului de Sfântă Treime.
