Orgoni Crystal

Trinitatea (Sfânta Treime) în creştinism: adevărul despre Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh (partea 3)


 

La articolele precedente despre Sfânta Treime (https://www.lovendal.ro/wp52/trinitatea-sfanta-treime-in-crestinism-adevarul-despre-tatal-fiul-si-sfantul-duh-partea-1/ şi https://www.lovendal.ro/wp52/trinitatea-sfanta-treime-in-crestinism-adevarul-despre-tatal-fiul-si-sfantul-duh-partea-2/) vorbeam despre conceptul de Trinitate şi argumentele biblice în favoarea ei. Desigur că există secte “creştine” (ca Martorii lui Iehova) care susţin că Trinitatea nu există, fiind un concept inventat la Conciliul de la Niceea. În susţinerea acestei idei, ei aduc ca argumente câteva versete extrase tot din Biblie, care ar susţine inexistenţa Trinităţii. Să vedem care sunt acestea, şi cum pot fi ele explicate în favoarea dogmei Trinităţii.

1) Iisus Hristos: “Tatăl Meu este mai mare decât mine”.

În Ioan 14:28 se spune următoarele: “Aţi auzit că v-am spus: Mă duc şi voi veni la voi. De M-aţi iubi v-aţi bucura că Mă duc la Tatăl, pentru că Tatăl este mai mare decât Mine.”

Acesta este un verset ce a provocat multe controverse în istoria creştinismului. Pornind de la acest verset, teologul creştin Arius a susţinut că Fiul (Iisus Hristos) este mai mic decât Dumnezeu-Tatăl, şi, astfel, dogma Trinităţii nu ar mai fi valabilă. Dar cum poate fi comentat acest verset şi cum ar putea fi el pus în concordanţă cu Trinitatea care susţine că Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt trei manifestări ale aceluiaşi Dumnezeu?

În primul rând, Iisus spune că Tatăl este mai mare decât El, nu pentru Iisus nu ar fi Dumnezeu, ci pentru că Iisus era de asemenea şi om, şi ca om se afla, evident, într-o poziţie inferioară faţă de Dumnezeu. Că Iisus a fost aşa, putem vedea limpede în Evrei 2:9: “Ci pe Cel micşorat cu puţin faţă de îngeri, pe Iisus, Îl vedem încununat cu slavă şi cu cinste, din pricina morţii pe care a suferit-o, astfel că, prin harul lui Dumnezeu, El a gustat moartea pentru fiecare om.” În 2:9 Iisus apare chiar mai mic decât îngerii, de unde se trage concluzia că El era cu atât mai mic faţă de Dumnezeu.

Iisus avea două naturi: una umană şi alta divină. Acest lucru se desprinde, fără tăgadă, din Filipeni 2:5-8:

“5. Gândul acesta să fie în voi care era şi în Hristos Iisus,
6. Care, Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ştirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu,
7. Ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om,
8. S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce.”

Aşadar, ni se spune foarte clar şi evident că Iisus era şi Dumnezeu, şi om. În concluzie, în Ioan 14:28, Iisus nu neagă că El ar fi Dumnezeu, ci, fiind conştient de faptul că El era în acelaşi timp şi om, ca fiinţă umană se simte în poziţie inferioară faţă de Dumnezeu. El este adevăratul Dumnezeu care a luat trup de om (aşa cum ne spune Coloseni 2:9: “Căci întru El locuieşte, trupeşte, toată plinătatea Dumnezeirii”), şi, ca om, a murit pentru oameni, pentru ca aceştia să fie mântuiţi. Fiind şi om, Iisus se supunea legilor lui Dumnezeu, aşa că era normal să zică că “Tatăl e mai mare decât mine”.

2) Iisus Hristos: “Eu nu pot să fac de Mine nimic”

Există în Noul Testament, următoarele versete în Ioan 5:30-32:

“30. Eu nu pot să fac de la Mine nimic; precum aud, judec; dar judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut la voia Mea, ci voia Celui care M-a trimis.
31. Dacă mărturisesc Eu despre mine însumi, mărturia Mea nu este adevărată.
32. Altul mărturiseşte despre Mine; şi ştiu că adevărată este mărturia pe care o mărturiseşte despre Mine.”

Cei care resping dogma Trinităţii se folosesc de aceste versete pentru a respinge natura divină a lui Iisus. Ei spun că dacă Iisus ar fi fost, într-adevăr, Dumnezeu întrupat, atunci ar fi putut face orice doreşte. Dar, din moment ce El nu poate să facă nimic din proprie iniţiativă, cum ar putea El fi Dumnezeu?

Răspunsul se află tot în cele două naturi ale lui Iisus (om şi Dumnezeu în acelaşi timp), concept care poartă numele de “uniune hipostatică”. Aşa cum explicam şi demonstram mai sus, Iisus este în acelaşi timp şi om şi Dumnezeu. Ca om, Iisus se află sub imperiul legilor lui Dumnezeu, aşa cum ne spune şi versetul acesta din Galateni 4:4: “Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu, a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege”. În starea Sa umilă, având o condiţie mai mică decât cea a îngerilor (Evrei 2:9: “Ci pe Cel micşorat cu puţin faţă de îngeri, pe Iisus”), Iisus s-a supus tuturor legilor divine, la fel cum sunt supuşi oamenii obişnuiţi.

Şi mai mult, dacă citim cu atenţie Biblia, observăm că Iisus nu şi-a început miracolele decât după ce-a fost botezat în râul Iordan, după ce Sfântul Duh a intrat în El. Astfel, Iisus îşi începe miracolele nu datorită puterilor Sale (căci El era om), ci datorită puterii Sfântului Duh. Acest lucru se poate desprinde foarte bine din Matei 12:22-32, atunci când fariseii îl acuză pe Iisus că ar scoate demonii cu ajutorul diavolului, iar Iisus Hristos le replică că este o blasfemie împotriva Duhului Sfânt şi că nu vor fi iertaţi:

“22. Atunci au adus la El pe un demonizat, orb şi mut, şi l-a vindecat, încât cel orb şi mut vorbea şi vedea.
23. Mulţimile toate se mirau zicând: Nu este, oare, Acesta, Fiul lui David?
24. Fariseii însă, auzind, ziceau: Acesta nu scoate pe demoni decât cu Beelzebul, căpetenia demonilor.
25. Cunoscând gândurile lor, Iisus le-a zis: Orice împărăţie care se dezbină în sine se pustieşte, orice cetate sau casă care se dezbină în sine nu va dăinui.
26. Dacă satana scoate pe satana, s-a dezbinat în sine; dar atunci cum va dăinui împărăţia lui?
27. Şi dacă Eu scot pe demoni cu Beelzebul, feciorii voştri cu cine îi scot? De aceea ei vă vor fi judecători.
28. Iar dacă Eu cu Duhul lui Dumnezeu scot pe demoni, iată a ajuns la voi împărăţia lui Dumnezeu.
29. Cum poate cineva să intre în casa celui tare şi să-i jefuiască lucrurile, dacă nu va lega întâi pe cel tare şi pe urmă să-i prade casa?
30. Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte.
31. De aceea vă zic: Orice păcat şi orice hulă se va ierta oamenilor, dar hula împotriva Duhului nu se va ierta.
32. Celui care va zice cuvânt împotriva Fiului Omului, se va ierta lui; dar celui care va zice împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta lui, nici în veacul acesta, nici în cel ce va să fie”.

Cu alte cuvinte, Iisus Hristos ne spune că El îşi face miracolele cu ajutorul Duhului Sfânt, şi nu cu ajutorul puterii Sale divine, pe care El nu o avea atunci, El întrupându-se în om.

Aceasta nu înseamnă că Iisus n-ar fi şi Dumnezeu, chiar El spunând că este Dumnezeu (Ioan 10:30: “Iar Eu şi Tatăl Meu una suntem” sau Ioan 10:38: ” (…) şi să cunoaşteţi că Tatăl este în Mine şi Eu în Tatăl”.) Ci pur şi simplu arată că, fiind şi om, trebuie să se supună legilor lui Dumnezeu.

3) Iisus Hristos: “Părinte, aceasta este viaţa veşnică: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat”

Primele trei versete din capitolul 17 al Evangheliei după Ioan arată astfel:

“1. Acestea a vorbit Iisus şi, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preaslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul să Te preaslăvească.
2. Precum I-ai dat stăpânire peste tot trupul, ca să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui.
3. Şi aceasta este viaţa veşnică: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis.”

Detractorii dogmei Trinităţii, ca secta Martorii lui Iehova, cred că aceste versete ar arăta clar că Iisus nu este Dumnezeu. Dacă Iisus ar fi Dumnezeu – susţin ei – atunci El n-ar mai fi spus Tatălui “singurul Dumnezeu adevărat”.

În primul rând, Martorii lui Iehova, ca şi alte secte care nu susţin principiile de bază ale creştinismului, au această tactică, aceea de a scoate unul sau două versete din context, şi de a le folosi pentru a le interpreta pe toate celelalte, în loc să încerce o analiză echilibrată, al tuturor versetelor biblice.

În al doilea rând, contextul în care Iisus vorbeşte în aceste trei versete este acela de adresare al unui om către Dumnezeul său. Iarăşi, mă văd nevoit să repet încă o dată: Iisus este şi om şi Dumnezeu, aşa cum bine ne spune Biblia în Ioan 1:1 (“La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul”) şi Ioan 1:14 (“Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr”). Din moment ce Iisus era şi Dumnezeu şi om, ca fiinţă omenească, atunci când se ruga, era normal să-i spună Tatălui Său ca fiind “singurul Dumnezeu adevărat”. Dar Iisus nu-şi nega propria divinitate, ci afirma veridicitatea lui Dumnezeu, aşa cum apare şi în Vechiul Testament (Isaia 37:20: “Şi acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne din mâna lui ca să ştie toate împărăţiile pământului că Tu singur eşti Domnul nostru!”)

În al treilea rând, cei care-i mai neagă divinitatea lui Iisus, ar fi bine să se întrebe: există vreun singur verset în Noul Testament în care să se spună clar că Iisus nu este Dumnezeu? Nu, nu există! Din contra, există în mai multe locuri unde Iisus este făcut Dumnezeu, iar dacă El pare că se roagă ca un om, este aşa din simplul motiv că Iisus este, în acelaşi timp, şi om şi Dumnezeu, aşa cum am explicat şi demonstrat biblic mai sus. Dacă Iisus n-ar fi fost şi Dumnezeu, atunci în mod sigur El ar fi negat, ca de exemplu, atunci când Toma îi spune lui Iisus în Ioan 20:28: “A răspuns Toma şi I-a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu!”

În al patrulea rând, aceste trei versete (Ioan 17:1-3), corelate cu alte două versete din Noul Testament, vin să demonstreze, din contra, veridicitatea faptului că Iisus Hristos este Dumnezeu. Astfel, dacă luăm Ioan 17:3: “Şi aceasta este viaţa veşnică: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat”, cu Ioan 10:30: “Iar Eu şi Tatăl Meu una suntem” şi Ioan 10:38: ” (…) şi să cunoaşteţi că Tatăl este în Mine şi Eu în Tatăl”, – din toate aceste trei versete se desprinde limpede faptul că Iisus Hristos este “Dumnezeu adevărat” (cum Fiul şi Tatăl sunt una, şi cum Tatăl este “Dumnezeu adevărat”, atunci, în mod logic, şi Fiul este “Dumnezeu adevărat”).

Cum poţi nega că Iisus Hristos ar fi Dumnezeu adevărat, când există atâtea exemple biblice care susţin acest lucru?

Dacă ne-am lua după logica sectelor creştine (în special Martorii lui Iehova) care spun că doar Tatăl este singurul Dumnezeu, atunci următoarele versete ar constitui o mare problemă pentru ei:

* Iuda 1:4: “Căci s-au strecurat printre voi unii oameni nelegiuiţi, care de mai înainte au fost rânduiţi spre această osândă, schimbând ei harul Dumnezeului nostru în desfrânare, şi care tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân şi Domn, pe Iisus Hristos.”

Reţineţi ce spune acest verset: Iisus Hristos este singurul nostru Stăpân şi Domn. Deci, nu mai există altul. Dacă este singurul, cum ar putea şi Tatăl să fie stăpân? Însă, doctrina Trinităţii explică simplu acest aparent paradox: există un singur Dumnezeu, manifestat sub trei forme: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.

* Ioan 1:9: “Cuvântul era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în lume.”

Cuvântul, adică Fiul/Iisus Hristos este “Lumina cea adevărată”. Conform logicii Martorilor lui Iehova, doar Tatăl e Dumnezeu. Înseamnă că Tatăl nu este “Lumina cea adevărată”? Dar ce-ar fi atunci, întuneric? În schimb, dacă Tatăl şi Fiul sunt una, cum ne învaţă doctrina Trinităţii, atunci ambii sunt lumină.

* Marcu 10:18: “Iar Iisus i-a răspuns: De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun decât unul Dumnezeu”.

Conform logicii Martorilor lui Iehova, cum nu există decât un singur Dumnezeu, Tatăl, atunci Iisus nu e bun, ci ar fi de natură diabolică, ceea ce ar fi cu totul absurd.

* Isaia 43:11: “Eu, Eu sunt Domnul şi nu este izbăvitor afară de Mine!”

Cum în acest verset se spune că nu există alt Mântuitor decât Dumnezeu, şi cum Martorii lui Iehova nu cred în Iisus ca Dumnezeu, de aici rezultă că ei nu cred în Iisus nici ca Mântuitor. Dar asta ar fi cu adevărat absurd, căci ar intra în contradicţie cu alte versete din Noul Testament în care se spune că Iisus este Mântuitorul, ca de exemplu: Ioan 4:42 (“Iar femeii i-au zis: Credem nu numai pentru cuvântul tău, căci noi înşine am auzit şi ştim că Acesta este cu adevărat Hristosul, Mântuitorul lumii”), 2 Petru 1:11 (Că aşa vi se va da cu bogăţie intrarea în veşnica împărăţie a Domnului nostru şi Mântuitorului Iisus Hristos”).

În plus, în Evanghelia după Luca, Fecioara Maria spune următoarele, când a aflat că este însărcinată cu Duhul Sfânt: Luca 1:47: “Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu”. Deci, Fecioara Maria i se adresează lui Dumnezeu cu “Mântuitorul Meu”. Mântuitor care este şi Iisus Hristos. Aşadar, Iisus Hristos trebuie să fie Dumnezeu, căci altfel n-ar avea cum să fie şi Mântuitor.

* Iuda 1:25: “Singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru, prin Iisus Hristos, Domnul nostru, slavă, preamărire, putere şi stăpânire, mai înainte de tot veacul şi acum şi întru toţi vecii. Amin!”

Deci, reţineţi, “singurul” Dumnezeu (altul nu mai există) este Iisus Hristos. Cum ar mai explica acest paradox Martorii lui Iehova care spun că Tatăl este singurul Dumnezeu?

* Isaia 44:24: “Aşa grăieşte Domnul, Izbăvitorul tău şi Care te-a zidit din sânul maicii tale: “Eu sunt Domnul, Care a zidit lumea; singur am făcut cerurile, Eu am întărit pământul, şi cine Mi-a fost într-ajutor?”

Aşadar, din acest verset se desprinde clar că doar Dumnezeu a zidit această lume. Dar în Coloseni 1:16-18 se spun următoarele:

“16. Pentru că întru El au fost făcute toate, cele din ceruri şi cele de pe pământ, cele văzute, şi cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie începătorii, fie stăpânii. Toate s-au făcut prin El şi pentru El.
17. El este mai înainte decât toate şi toate prin El sunt aşezate.
18. Şi El este capul trupului, al Bisericii; El este începutul, întâiul născut din morţi, ca să fie El cel dintâi întru toate”.

Din versetul 18, apelativele “capul Bisericii”, “întâiul născut din morţi” se observă clar că se referă la Fiul/Iisus Hristos. Dar în versetul 16 se mai spune că toate (din ceruri şi de pe pământ) s-au făcut prin El, adică prin Fiul. Cum Dumnezeu a creat tot acest Univers, cum ar fi putut face acest lucru şi Iisus Hristos/Fiul, dacă n-ar fi fost şi El Dumnezeu?

Iată o mulţime de dovezi biblice care arată că Iisus Hristos/Fiul este Dumnezeu, la fel ca şi Tatăl, la fel ca şi Sfântul Duh.


 

 
Orgoni Crystal

 

Articole inrudite


 
loading...