Cercetătorii în domeniul metafizicii şi paranormalului spun că există trei feluri principale de acces spre centrul planetei. Primul dintre ele, pe la poli, este cel mai uşor. A doua posibilitate este prin intermediul unor locuri speciale, de obicei peşteri sau caverne în interiorul munţilor, dar ele pot fi la fel de bine şi la suprafaţa solului, în păduri sau chiar pe câmp. Oamenii de ştiinţă le denumesc distorsiuni spaţio-temporale sau portaluri şi într-un fel chiar asta sunt, adică ele reprezintă punctul de intersecţie a unor vortexuri de energie din planurile fizic şi eteric, în principal, iar uneori chiar şi din planul astral.
Acolo unde ele se intersectează, creează un fel de „filon energetic”, ce determină la suprafaţa fizică a Pământului o zonă specială. Unele dintre aceste „filoane energetice” durează mai mult timp, altele mai puţin. Cele puternice pot dura sute sau chiar mii de ani; altele pot fi scurte de numai câteva minute.
Cea de-a treia posibilitate era folosită în antichitate şi ea făcea parte din chiar setul lor de credinţe, căci pentru ei era ceva foarte natural pe atunci. În acest caz, pătrunderea spre centrul Pământului se face pe ape. Eşti de exemplu pe lacul potrivit, cu o barcă; destul de repede apare o ceaţă stranie, intri în ea şi apoi te pomeneşti în alt loc…











