„Frăţia Şarpelui”, o societate secretă care îl venerează pe Lucifer de mii de ani. Cum cei iniţiaţi ieşeau zei din „marea piramidă”…
Istoria este saturată de comentarii şoptite despre societăţile secrete, de relatările celor mai în vârstă sau ale preoţilor, care au păzit cu sfinţenie secretele interzise ale străbunilor, ale oamenilor importanţi, care s-au întâlnit în taină pentru a direcţiona cursul civilizaţiei.
Cea mai veche societate este Frăţia Şarpelui, denumită şi Frăţia Dragonului, care mai există şi astăzi sub numeroase denumiri. Frăţia Şarpelui este devotată păzirii cu străşnicie a “secretului timpurilor” şi recunoaşterii lui Lucifer ca fiind unicul Dumnezeu.
Dragonul şi şarpele sunt simboluri care reprezintă înţelepciunea. Părintele înţelepciunii este Lucifer, cunoscut şi sub denumirea de „purtătorul luminii”. Punctul focal al ritualului de veneraţie era Osiris, o altă denumire a lui Lucifer. Osiris era numele unei stele strălucitoare, despre care oamenii credeau că a fost aruncată pe Pământ. Literalmente, Lucifer înseamnă “cel care aduce lumina”, sau “steaua dimineţii”. După ce Osiris nu a mai apărut pe cer, anticii au văzut în Soare reprezentarea lui Osiris sau, mai corect, a lui Lucifer.
“ Osiris era reprezentată de soare” (Albert Pike); “O, Lucifer, cum ai căzut dintre stele…” (Isaia 14:12); “…se spune că, după ce Lucifer a căzut din împărăţia Cerească a adus cu sine omenirii darul puterii de a gândi.” (Fred Gittings).
Majoritatea minţilor strălucite au fost iniţiate de aceste societăţi, prin ritualuri secrete şi periculoase, unele dintre acestea fiind chiar de o cruzime rar întâlnită. Cele mai celebre erau cunoscute sub denumiri ca: Osiris, Isis, Sabazius, Cybele şi Eleusis. Platon a fost unul dintre aceşti iniţiaţi şi descrie în scrierile lui unele dintre aceste ritualuri.
Iată cum îşi descrie propriul ritual: a fost înmormântat timp de trei zile în Marea Piramidă – în această perioadă, a murit (simbolic), pentru ca apoi să renască. Abia după aceea i s-au încredinţat secretele pe care trebuia să le păstreze cu sfinţenie. În scrierile lui Platon apar foarte multe informaţii despre acest grup. Manly P. Hall afirmă în cartea lui, “Învăţăturile secrete ale tuturor timpurilor” că, “…în Giza (Marea Piramidă), oamenii intrau oameni şi ieşeau zei”. În limba egipteană, la “piramidă” se spunea KHUTI, ceea ce însemna “lumina glorioasă”.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Istoria este saturată de comentarii şoptite despre societăţile secrete, de relatările celor mai în vârstă sau ale preoţilor, care au păzit cu sfinţenie secretele interzise ale străbunilor, ale oamenilor importanţi, care s-au întâlnit în taină pentru a direcţiona cursul civilizaţiei.
