Structura ezoterică a Creaţiei şi cele 4 planuri: de la sfera divină la materie. Cine sunt „Vechii” din Biblie? Exercită ei vreo influenţă asupra oamenilor?

În opera autorului german O.E. Bernhardt „Lumina Adevărului” ni se arată foarte detaliat structura ezoterică a întregii Creaţii. Astfel, aceasta este compusă din următoarele planuri:
1) sfera divină – aflată în centru – radiază permanent imense energii;
2) planul spiritual – este lumea spiritelor superioare, iar la nivelul „de jos” şi a celor omeneşti – „grădina Edenului” – din care au tot plecat miliarde şi miliarde de entităţi spirituale;
3) planul din esenţialitate – este lumea materiilor subtile din care se formează învelişurile („veşmintele”) entităţilor spirituale, precum şi sufletele animalelor;
4) planul materiei – constituie, în parte, mediul astral unde îşi duc viaţa majoritatea fiinţelor din lumea invizibilă, iar în rest formează insulele din materie densă în care vieţuiesc fiinţele încarnate în trupuri din materie densă-organică.

Fiecare plan a rezultat ca un fel de precipitat subtil, către final tot mai dens, atunci cînd radiaţia extrem de intensă a sferei divine a străbătut infinitul spaţial – fenomen simbolizat în textul biblic prin cuvintele sacre: „Să fie Lumină!” În cadrul fiecărui plan s-au format diferite subplanuri spaţiale, avînd dimensiuni cosmice variate, fără să existe însă separări nete.

În cadrul fiecărui plan şi al fiecărui subplan există fiinţe specifice substanţelor mediului respectiv, ducîndu-şi existenţa locală pe durata unor perioade cosmice mai mult sau mai puţin îndelungate, în funcţie de modul în care îşi purifică substanţele mai grosiere. Astfel, în planul superior al spiritualului-esenţial conştient, al substanţelor celor mai fine, se află Primordialii, fiinţe superioare denumite în textul ebraic „Vechii”; ele sunt entităţi spirituale eterne apropiate într-o anumită măsură de perfecţiunea Divinităţii şi care nu se încarnează niciodată. Prin acţiunile lor majore, exercită o atracţie continuă asupra entităţilor spirituale umane, îndrumîndu-le către perfecţionare, către evoluţie, ceea ce ar permite reîntoarcerea spre „sursa” de unde au plecat.

În subplanul inferior, denumit spiritualul-esenţial inconştient, se află de fapt „raiul”, întrucît acolo s-au format şi de acolo au plecat în Univers germenii spirituali ai fiinţelor omeneşti; aceştia, fiind entităţi vii, au aspirat la evoluţie, la devenire conştientă. Dar acest proces profund de rafinare, implicând trecerea de la o stare inconştientă a germenilor spirituali la o stare de conştiinţă avansată, nu devine posibil pentru categoria de fiinţe omeneşti „cereşti” decât printr-un şir foarte îndelungat şi variat de experienţe directe.