Şi dacă Universul nostru nu are nici început şi nici sfârşit? Tot mai mulţi oameni de ştiinţă devin convinşi de existenţa unui Univers etern

1.574 vizualizari
Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free)

Povestea Universului nostru are un început, un mijloc și un sfârșit. A început cu un Big Bang în urmă cu 13,8 miliarde de ani, când Universul era minuscul, fierbinte și dens. În mai puțin de o miliardime de miliardime de secundă, acel punct al Universului s-a extins la peste un miliard de miliarde de ori dimensiunea sa inițială, printr-un proces numit „inflație cosmologică”.

Apoi a urmat „ieșirea grațioasă”, când s-a oprit creşterea. Universul a continuat să se extindă și să se răcească, dar la o viteză mult mai mică decât rata inițială. Pentru următorii 380.000 de ani, Universul a fost atât de dens încât nici măcar lumina nu s-a putut mișca prin el – Cosmosul era o plasmă opacă, superfierbinte de particule împrăștiate. În cele din urmă, când lucrurile s-au răcit suficient pentru a forma primii atomi de hidrogen, Universul a devenit transparent. Radiația s-a extins în toate direcțiile, iar Universul a devenit entitatea pe care o vedem astăzi, cu vaste întinderi de spațiu gol, împreună cu aglomerații de particule, praf, stele, găuri negre, galaxii și alte forme de materie și energie.

La final, toate aceste materii vor dispărea încet; Universul va deveni o „supă” rece și uniformă de fotoni izolați.

Dar dacă Big Bang-ul nu ar fi de fapt începutul Universului? Poate că Big Bang-ul a fost mai mult un „Big Bounce”, un moment dintr-un ciclu continuu de contracție și expansiune. Sau, Universul nostru ar proveni dintr-un univers paralel, acolo unde antimateria înlocuiește materia, iar timpul în sine curge înapoi. Aşadar, Big Bang-ul ar putea fi un punct de tranziție într-un Univers care a fost întotdeauna și va exista întotdeauna, în expansiune. Toate aceste teorii nu sunt recunoscute de cosmologia oficială, dar sunt susținute de oameni de știință influenți.

Numărul din ce în ce mai mare al acestor teorii alternative sugerează că acum ar fi timpul să renunțăm la ideea că Big Bang-ul a marcat începutul spațiului și al timpului. Și că acest Univers ar avea vreun sfârşit.

Problema mare în legătură cu teoria Big Bang-ului este dată de Radiaţia Cosmică de Fond, o formă de radiație electromagnetică care se găsește peste tot în Univers. Ea poate fi detectată de către orice radiotelescop, fiind o sursă majoră de informații despre cum arăta Universul timpuriu.

Radiaţia Cosmică de Fond este, de asemenea, un mister pentru fizicieni. În toate direcțiile Universului în care ar fi orientat un radiotelescop, Radiaţia Cosmică de Fond arată la fel, deşi oamenii de ştiinţă se aşteptau să vadă variaţii de temperaturi în fiecare regiune cosmică. Inflația oferă o modalitate de a rezolva această așa-numită „problemă de omogenitate”. Cu o perioadă de extindere incredibil de mare, Universul nostru observabil s-a extins dintr-o mică regiune omogenă, producând o Radiaţie Cosmică de Fond uniformă. Alte regiuni dincolo de ceea ce putem observa ar putea arăta foarte diferit.

Dar, această teorie are neajunsuri. De exemplu, nu există un mecanism definitiv care să declanșeze o expansiune atât de mare sau o explicație testabilă pentru modul în care s-ar putea întâmpla „Ieşirea graţioasă”. O idee propusă de către susținătorii inflației este aceea că particulele teoretice au constituit ceva numit „câmp de inflație”, care a condus la inflație și apoi s-a descompus în particulele pe care le vedem în jurul nostru astăzi. Dar, până acum nu s-a identificat un asemenea mecanism.

Însă, marea problemă pe care ar putea avea-o teoria Big Bang-ului este dată de ideea că a existat un început de spațiu și timp. Teoria „Big Bounce” este de acord cu imaginea Big Bang a unui Univers fierbinte și dens, acum 13,8 miliarde de ani, care a început să se extindă și să se răcească. Dar, acela nu ar fi începutul spațiului și al timpului, ci un moment de tranziție de la o fază anterioară în timpul căreia spațiul a fost contractat. De aceea, e posibil ca timpul să fi existat pentru totdeauna şi să existe de-acum înainte.