Misteriosul calendar aztec – opera extraterestrului Quetzalcoatl?
Descoperit în 1790, în timpul lucrărilor de pavare a Pieţei Mari din oraşul Mexico City, enigmaticul disc de piatră este cunoscut acum sub denumirea Calendarul Aztec sau Piatra celui de al Cincilea Soare. Dimensiunile sale sunt impresionante: un diametru de 3,56 metri, grosime de 1,40 metri şi o greutate de 25 de tone. Însă mult mai impresionante sunt semnificaţiile multiple pe care le ascund desenele sale, odinioară împodobite de culorile pline de viaţă pe care le foloseau aztecii în pictură. Se afla îngropat la mică adâncime, cu partea sculptată în jos.
Prin ansamblul complex al semnelor sculptate cu o precizie remarcabilă, misteriosul obiect păstrează şi transmite o serie de învăţături şi cunoştinţe care reprezintă o amplă sinteza a astronomiei, a religiei şi a filosofiei popoarelor precolumbiene. Calendarul aztec datează din epoca lui Axayacatl – al şaselea rege aztec, a cărui domnie a durat din 1469 până în 1481 – dar este replică unei pietre mult mai vechi. Aztecii atribuie inventarea acestuia lui Quetzalcoatl, o fiinţă mitico-istorică (simbolul înţelepciunii aztece tradiţionale) despre care se spune că ar fi descoperit un sistem simbolico-matematic, folosit atât pentru calculul timpului, cât şi pentru practică divinaţiei.
Cunoscut şi sub denumirea de Cupa Vulturului sau Piatra celui de al Cincilea Soare, calendarul conţine numeroase imagini simbolice dispuse circular în jurul figurii centrale Tonatiuh – Cel de al Cincilea Soare – stăpânul ciclurilor temporale. La stânga şi la dreapta figurii centrale, apar mâinile care ţin, fiecare dintre ele, câte o inimă umană – simbol al sacrificiului fără de care traiectul solar nu poate fi urmat. Cele patru figuri încadrate de chenare, dispuse în jurul Soarelui central, reprezintă datele la care fiecare Soare precedent (simbolizând câte o vârstă a omenirii) a fost distrus. În careul din vârf este reprezentată ziua Roşu 13, cea în care s-a născut Cel de al Cincilea Soare. Cercul următor conţine 20 de hieroglife, asociate numelor zilelor. Pe următorul cerc sunt reprezentate „cele opt raze ascuţite”. Cercul exterior este format din doi şerpi care se întâlnesc faţă în faţă, simbolizând contrariile şi aspectul dual al lumii.
Celebra Piatră a Soarelui cuprinde în acelaşi timp formule matematice pentru calculul timpului şi o serie de chei de interpretare a semnelor astrologice. Mayaşii (ca şi urmaşii acestora, aztecii, ca de altfel întreaga populaţie de amerindieni a Americii Centrale) foloseau două calendare diferite. Unul solar, după care se orientau agricultorii, cei ce se ocupau cu legile şi finanţele. Acesta era alcătuit din 18 luni de câte 20 de zile fiecare (însumând aşadar 360 de zile), plus cinci zile la sfârşitul anului, considerate ghinioniste. Anii bisecţi erau ignoraţi pentru un interval de 52 de ani, la sfârşitul cărora se adăugau 13 zile (recuperându-se astfel zilele pierdute) şi întregul ciclu se reluă de la început.
Cel de-al doilea calendar, numit „sacru”, era cel după care se desfăşurau evenimentele religioase, festivalurile şi prezicerile. Acesta era format din 13 săptămâni a câte 20 de zile fiecare, cu un total de 260 de zile. Atât calendarul civil, cât şi cel religios erau urmate, în paralel, ajungându-se ca acestea să aibă aceeaşi poziţie unul faţă de altul la sfârşitul unui interval de 52 de ani.
Calendarul a fost utilizat până în 1521, ocupând un loc de cinste în Templul Mare din Tenochtitlan dar, când acesta a fost distrus de conchistadori, care au ras oraşul de pe faţa pământului, calendarul a fost îngropat pentru a împiedica idolatrizarile. Din 1964 calendarul domina „Sala Mexicană” din clădirea nouă a Muzeului Naţional de Antropologie, construită pe locul unde se afla pădurea Chapultepec…
Există şi interpretări ale simbolurilor inscripţionate pe discul de piatră care-i conferă Calendarului Aztec valente de horoscop. Astfel, în funcţie de data naşterii, semnul semnul zodiacal poate fi: Apă (2-21 februarie), Primăvara (22 februarie – 13 martie), Floare (14 martie – 2 aprilie), Câmp (3 – 22 aprilie), Uscăciune (23 aprilie – 12 mai), Alimente (13 mai – 1 iunie), Sare (2 – 21 iunie), Porumb (22 iunie – 11 iulie), Sărbătoare (12 – 31 iulie), Foc (1 august – 20 august), Pământul mama (21 august – 9 septembrie), Întoarcerea zeilor (10 – 29 septembrie), Munte (30 septembrie – 19 octombrie), Vânătoare (20 octombrie – 8 noiembrie), Pene (9 – 28 noiembrie), Ploaie (29 noiembrie – 18 decembrie), Astre (19 decembrie – 7 ianuarie) şi Creştere (8 ianuarie – 1 februarie).
Poporul aztec oferă o nouă viziune asupra vieţii, care datează – paradoxal – de sute de ani, şocantă poate pentru gândirea modernă, dar care descoperă un adevăr despre omul care, de-a lungul istoriei, a încercat mereu să găsească răspunsuri la aceleaşi întrebări, la marile enigme ale naturii, ale fiinţei umane şi ale Divinităţii.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Descoperit în 1790, în timpul lucrărilor de pavare a Pieţei Mari din oraşul Mexico City, enigmaticul disc de piatră este cunoscut acum sub denumirea Calendarul Aztec sau Piatra celui de al Cincilea Soare. Dimensiunile sale sunt impresionante: un diametru de 3,56 metri, grosime de 1,40 metri şi o greutate de 25 de tone. Însă mult mai impresionante sunt semnificaţiile multiple pe care le ascund desenele sale, odinioară împodobite de culorile pline de viaţă pe care le foloseau aztecii în pictură. Se afla îngropat la mică adâncime, cu partea sculptată în jos.
