Istoricii francezi sunt de părere că regele Arthur este un personaj de legendă inventat la un anumit moment în istorie din „motive politice”. Organizatorii conferinţei şi expoziţiei intitulate „King Arthur: An Legend in Making” („Regele Arthur: O legendă în formare”), organizate la Rennes, în nordul Franţei, spun că în condiţiile în care ar fi existat cu adevărat un om care să-i semene temerarului lider, acesta ar fi fost un galez cu legături puternice cu Bretania şi ai cărui inamici erau anglo-saxonii. Istoricii francezi spun că vor prezenta pe parcursul conferinţei dovezi care să vină în sprijinul ideii că legenda regelui Arthur a fost în continuu actualizată. Specialiştii spun că istoricii au fost ajutaţi de artişti şi de scriitori în crearea „ficţiunii” legendei.
Un exemplu în acest sens este poetul victorian Lord Alfred Tennyson, care l-a portretizat pe regele Arthur ca pe un englez cu bun simţ, ale cărui virtuţi, alături de sabia magică Excalibur, au fost menite să instaleze pacea pe pământ. Sarah Toulouse, curator al expoziţiei de la Rennes, a spus: „Regele Arthur este un personaj mitic, ce a fost inventat într-un anumit moment din istorie, din motive politice. Dacă ar fi existat cu adevărat am fi găsit mai multe dovezi istorice despre el”. Subliniind natura ficţională a lui Arthur, Toulouse a explicat: „Poveştile despre el au teme universale. Cele mai vechi fragmente de istorii datează din secolul al 7-lea, având ca punct de plecare zonele celte ale Ţării Galilor de astăzi. (…) Până în secolul al 13-lea, poveştile bazate pe legendele regelui Arthur se răspândiseră în toată Europa”.
Povestea cavalerului care şi-a apărat ţara de invadatorii saxoni, în jurul anului 500 d.Cr., a fost întotdeauna foarte populară în nordul Franţei, iar regele Arthur şi Cavalerii Mesei Rotunde foarte apreciaţi de bretoni. Bretania rurală, cu peisajele sale mistice este decorul în care au avut loc multe din aventurile eroului. Unele texte sugerează că alegorica Island of Avalon, presupusul mormînt al lui Arthur, este de fapt Isle of Aval din nordul Bretaniei. Se mai spune că un fort din epoca fierului din Somerset, castelul Cadbury, este Camelot-ul regelui Arthur. De asemenea, se spune că Stonehenge, vestitul monument, ar fi fost construit de Merlin, magicianul de la curtea regelui Arthur. În ciuda unor antecedente, francezii nu şi l-au însuşit pe regele Arthur. „Arthur a fost un rege englez, care a unit triburile engleze împotriva saxonilor”, a spus Toulouse. Una dintre temele expoziţiei franceze va fi rapiditatea cu care s-au răspîndit legendele despre regele Arthur în Europa. Cele mai vechi imagini ale regelui nu se găsesc în Marea Britanie, ci în catedrala din Modena, Italia, şi datează din jurul anului 1120.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Istoricii francezi sunt de părere că regele Arthur este un personaj de legendă inventat la un anumit moment în istorie din „motive politice”. Organizatorii conferinţei şi expoziţiei intitulate „King Arthur: An Legend in Making” („Regele Arthur: O legendă în formare”), organizate la Rennes, în nordul Franţei, spun că în condiţiile în care ar fi existat cu adevărat un om care să-i semene temerarului lider, acesta ar fi fost un galez cu legături puternice cu Bretania şi ai cărui inamici erau anglo-saxonii. Istoricii francezi spun că vor prezenta pe parcursul conferinţei dovezi care să vină în sprijinul ideii că legenda regelui Arthur a fost în continuu actualizată. Specialiştii spun că istoricii au fost ajutaţi de artişti şi de scriitori în crearea „ficţiunii” legendei.
