Istoricii şi antropologii ne spun că oamenii sunt capabili de calcule matematice şi astronomice, de doar câteva mii de ani. Dar, conform lui Simplicius (sec. al VI-lea î.Hr.), vechii egipteni înregistrau observații astronomice de 630.000 de ani! Însă atunci, cercetătorii ne spun că trăia specia hominidă preistorică Homo Erectus, posibil precursor al oamenilor moderni.
Istoricul Cicero arăta că arhivele din Babilon aveau o vechime de 470.000 de ani. Preoții egipteni i-au spus lui Herodot (sec. al V î.Hr.) că Soarele nu a răsărit întotdeauna din același loc. Afirmație care ne face să credem că ei au ținut registrul procesiunii echinocțiurilor, care se întinde pe cel puțin 26.000 de ani.
Istoricul grec Diogene (sec. III-lea î.Hr.) a mers mai departe şi susținea că primele observații astronomice consemnate de preoții egipteni coborau în timp la vârsta de 49.219.000 de ani î.Hr.! El citează, de asemenea, observarea și consemnarea unui număr de 373 de eclipse solare, 832 de eclipse de Lună, a căror observare trebuia, implicit, să se fi întins pe o perioadă de 10.000 de ani.
Istoricul bizantin George Syncellos menționa că evenimentele survenite timp de 36.525.000 de ani au fost consemnate în cronicile faraonilor. Dar, conform antropologilor, nici măcar strămoşii oamenilor nu existau acum 36 de milioane de ani!
Martianus Capella (sec. al V-lea) afirma că înțelepții egipteni studiaseră în secret astronomia vreme de 40.000 de ani înainte să divulge rezultatul lucrărilor lor. Calculele cronologice din India încep cu anul 11.652.000 î.Hr…
Aşadar, poate că e timpul ca ştiinţa să-şi revizuiască cronologia…