O nouă stea pitică albă descoperită, aflată la aproximativ 1200 de ani lumină depărtare, în constelația Draco, nu are niciun atom de hidrogen sau heliu la suprafața sa. În schimb, steaua – poreclită SDSS J124043.01 + 671,034.68, sau „DOX” – are o atmosferă formată din 99,9% din oxigen, spun cercetătorii.
„Am găsit doar o stea până acum, deci este un eveniment rar”, spune Oliveira Filho, astronom la Universitatea Federală din Rio Grande do Sul din Porto Alegre, Brazilia. „Dar, fiecare teorie trebuie să fie în măsură să explice toate evenimentele, chiar și pe cele rare.”
Cele mai multe stele mor prin răspândirea gazelor în spațiul cosmic, lăsând în urmă un miez dens şi fierbinte. Elemente grele, cum ar fi carbonul şi oxigenul se scufundă în centrul miezului, in timp ce hidrogenul si heliul plutesc la suprafață, ascunzând ceea ce se află dedesubt.
În timp ce oxigenul domină atmosfera acestei pitici albe, mai există neonul și magneziul, un indiciu că steaua originală a fost mult mai mare decat Soarele nostru. O stea de 6 până la 10 ori mai masivă decât Soarele se sfârşeşte având un miez alcătuit în cea mai mare parte din oxigen, neon și magneziu. O astfel de pitică albă ar trebui să fie un pic mai grea decât Soarele nostru, dar această nouă descoperire nu se potriveşte în tipar. Explicaţia cercetătorilor? Un companion din apropierea stelei trebuie să fi absorbit gazele de pe steaua muribundă, astfel încât rezultatul este o pitică albă „subponderală”. Iar dacă hidrogenul a ajuns mai aproape de miez, acesta ar fi putut declanșa o explozie nucleară care a distrus straturile exterioare ale stelei pitice albe.
„Deşi teoria este plauzibilă, e greu de imaginat cum s-ar fi putut elimina jumătate din masa piticei albe”, a declarat Patrick Dufour, astrofizician la Universitatea din Montreal. „E foarte ciudat”, a mai spus el.
Sursa: sciencenews.org
P.S. Vin şi eu cu o ipoteză fantezistă poate: dacă o civilizaţie extraterestră extrem de avansată are tehnologia pentru a atrage elementele care alcătuiesc steaua respectivă şi a o folosi în scopuri energetice?