Nu mai e SF! NASA a creat accidental un „câmp de distorsiune”! Astfel, ca în „Star Trek”, se pot construi nave ce se deplasează cu viteze mai mari decât viteza luminii!

11
7

nava viteza luminiiÎn 2013, dar şi în 2014 am scris 2 articole despre faptul că NASA lucrează la o navă care ar putea călători cu o viteză mai mare decât cea a luminii! Să citim articolul din 2013, intitulat NASA lucrează la o navă care, plasată într-un “nor de spaţiu-timp”, lipsit de masă, ar putea călători cu o viteză mai mare decât cea a luminii!:

NASA se pare că lucrează în prezent la primul test practic de cercetare a posibilităţii de a călători mai repede decât viteza luminii. Călătoria cu o viteza mai mare decât cea a luminii (300.000 kms) a fost întotdeauna atribuită science-fiction-ului, dar totul s-a schimbat atunci când Harold White și echipa sa de la NASA a început să lucreze la aşa-zisul experiment al “Unităţii Alcubierre”. Soluția ar putea fi aceea de a amplasa o navă într-un spațiu care se mişcă mai repede decât viteza luminii! Prin urmare, nava în sine nu trebuie să se deplaseze cu viteza luminii, de la propriul sistem de propulsie.

Fizicianul Miguel Alcubierre a fost primul care a identificat această posibilitate. El a descris-o ca “o staţionare a unei nave în interiorul unei bule de spaţiu-timp” care e determinată să se mişte cu viteza mai mare decât cea a luminii. A nu se uita că atât spaţiul, cât şi timpul pot fi (teoretic) deformate, distorsionate sau mutate.

În 2014, scriam un alt articol pe această temă (NASA ar putea să realizeze “Unităţi Alcubierre” cosmice, care ne-ar deplasa la viteze mai mari decât viteza luminii! O călătorie până la cea mai apropiată stea, Alpha Centauri, ar dura doar două săptămâni!) în care mai discutam despre cât de mult avansează această idee.

Între timp, în laborator, NASA şi alte programe spațiale lucrează la prototipul lui EmDrive, un propulsor rezonant, inventat de inginer aerospațial britanic Roger J. Shawyer. Acest dispozitiv de propulsie utilizează un magnetron pentru a produce microunde pentru propulsie, nu are părţi în mişcare şi nu are nevoie de de combustibil. În 2014, Centrul Spaţial Johnson şi-a dezvoltat propriul EmDrive.

Potrivit unor postări publicate pe forumul lui NASASpaceFlight.com, un site specializat pe ştirile spaţiale ale lui NASA, aflăm că agenţia spaţială americană are un instrument pentru a măsura variațiile vitezei luminii. Când laserele au fost trecute prin camera de rezonanță a lui EmDrive, s-a măsurat variații semnificative și, mai important, s-a constatat că fasciculele călătoresc mai repede decât viteza luminii. Dacă e adevărat, ar însemna că EmDrive produce un „câmp de distorsiune”. Iată un comentariu publicat în urma testelor:

Mare surpriză. Această semnătură (modelul de interferență), de pe EmDrive arată asemenea unui câmp de distorsiune. Și matematica din spatele câmpului se potrivește cu modelul de interferență găsit în EmDrive.

O altă surpriză este aceea că descoperirea a fost una accidentală, după cum atestă acest comentariu:

Se pare că a fost o conexiune accidentală. Toţi s-au întrebat de unde ar putea proveni această propulsie. Unii oamenii de ştiinţă s-au întrebat dacă nu cumva e o distorsiune a continuumului spaţiu-timp, de aici provenind forţa de propulsie.

Pentru a se dovedi că acest câmp de distorsiune nu a fost cauzat de încălzirea atmosferică, testul va fi replicat într-un vid. Dacă se obţin aceleaşi rezultate, înseamnă că NASA nu e departe de construirea unei nave care să meargă cu viteze fantastic de mari. La fel ca în serialul SF „Star Trek”, nava Enterprise călătorind cu viteze mai mari decât cele ale luminii, cu aşa numitul „warp speed”! SF-ul se pare că devine din ce în ce mai mult realitate…