Misterul piramidei de la Yonaguni. Are vreo legătură cu Atlantida?

În 1985, în Japonia a avut loc o descoperire care continuă să uimească şi în prezent comunitatea ştiinţifică. Un ghid de scafandri, Kihachiro Aratake, s-a abătut de la perimetrul lui obişnuit de scufundări şi a ajuns în apele din largul insulei Yonaguni, din apropiere de Okinawa. Cam la 30 metri sub suprafaţa mării a descoperit o formaţiune ciudată, care, la o examinare mai atentă, s-a dovedit a fi o piramidă făcută de mâna omului.

Din acel moment, descoperirea de la Yonaguni a stârnit nenumărate controverse. Experţii nu reuşesc să se pună de acord dacă este vorba, în general, de o structură realizată de oameni sau, pur şi simplu, de o remarcabilă formaţiune naturală. Dacă se va putea confirma că este făcută de oameni, va revoluţiona, fără îndoială, modul în care analizăm istoria propriei noastre specii.

Oamenii de ştiinţă sunt de acord cu faptul că această zonă de coastă a fost inundată din cauza înălţării oceanului cu aproape 10 000 de ani în urmă. După încheierea primei perioade glaciare, s-a produs o amplă încălzire globală, ceea ce a provocat topirea gheţarilor şi apoi creşterea nivelului apelor cu aproape 30 m. Aceasta înseamnă că orice civilizaţie care ar fi existat pe atunci a fost distrusă, înghiţită de apele în creştere, iar toate urmele acesteia au rămas ascunse până în zilele noastre.

Mai mult chiar, se ştie că civilizaţiile umane au înflorit pe ţărmurile mărilor vreme de mii de ani, deoarece marea nu era numai o excelentă sursă de hrană, dar înlesnea şi importante activităţi cum ar fi comerţul şi transportul. Aşadar, Yonaguni putea fi locaţia unei aşezări în ascensiune. În acest caz, civilizaţia respectivă a fost mult anterioară tuturor culturilor cunoscute până în ziua de astăzi.

Se crede că cel mai vechi oraş ar fi fost Sumeria din Mesopotamia, care a existat în urmă cu circa 5.000 de ani. Dacă dublăm scara temporală a dezvoltării omului înseamnă să facem un salt de-a dreptul dramatic. Dar lucrul acesta nu este imposibil, mai ales dacă avem dovezi în sprijinul unei asemenea teorii, aşa cum par să fie cele de la Yonaguni.

Dar oamenii de ştiinţă au rămas şi mai perplecşi când au constatat asemănările dintre arhitectura care se pare că ar fi existat în Yonaguni şi cea care se poate vedea pe coastele din Peru. Însă până şi cele mai vechi structuri peruane, cele construite de populaţia moche, au o vechime de cel mult 2.000 de ani, ceea ce lasă neexplicată o lacună de câteva mii de ani.

Mai există şi alte controverse legate de înfăţişarea actuală a structurii de la Yonaguni. Fotografiile subacvatice par să indice prezenţa unor rampe, terase şi trepte. Geologii americani susţin că nu sunt decât nişte formaţiuni naturale, în timp ce oamenii de ştiinţă japonezi afirmă că de-a lungul structurii se pot vedea urmele uneltelor, ceea ce sugerează că a fost modelată de cineva.

Dar există şi o persoană care se pare că a acceptat ambele ipoteze şi a afirmat că structura este şi naturală şi prelucrată de mâna omului. Dr. Robert M. Schoch, geolog care a efectuat numeroase scufundări în acest loc, a avansat ideea că cea mai mare parte a structurii este, într-adevăr, un fenomen natural, dar ea a fost aleasă şi prelucrată de om într-un fel de „amenajare a teritoriului”. O dovadă convingătoare a acestor modificări pare să fie o mică scară din cadrul locaţiei.

Atlantida, Mu sau Lemuria?

Descoperirea unor structuri sub nivelul mării generează întotdeauna emoţie şi nedumerire, căci oamenii proclamă imediat că aceasta trebuie să fie pierduta Atlantida. Totuşi, fiind vorba de Yonaguni ne vedem nevoiţi să excludem Atlantida. S-ar putea face o paralelă mai apropiată cu continentele dispărute Mu sau Lemuria, căci despre amândouă se spune că ar fi existat prin Asia, în Oceanul Pacific şi, respectiv, Indian.

Deşi ştiinţa comparativă modernă a tectonicii a respins în general ideea existenţei unor „continente pierdute” sunt mulţi oameni care continuă să susţină contrariul. Se crede că Lemuria şi Mu au fost distruse de uriaşe dezastre naţionale care au înghiţit continentele. Nu este imposibil ca vechile mituri despre distrugerea unor civilizaţii întregi să fi fost modificate şi exagerate cu timpul, ajungând să se extindă asupra unor continente întregi, în acest sens, s-ar putea ca sfârşitul culturii de la Yonaguni să fi fost transformat în mitologie sau într-o poveste ca aceea inspirată de misterioasa Lemuria.

Făcând această paralelă între Yonaguni şi continentele mitice, experţii speră să elaboreze o teorie conform căreia ar exista o mare cultură pierdută în apele Pacificului. Mostre ispititoare ale acestei eventuale culturi ne sunt oferite de misterioasele capete de piatră din Insula Paştelui şi de tradiţia orală din Insulele Polineziene. Aparentele asemănări dintre construcţiile din Yonaguni şi cele din Hawaii sau Tonga sugerează existenţa unei punţi culturale din Japonia preistorică până la coastele Americii de Sud.

Această teorie încearcă să explice şi asemănările dintre numeroase culturi diferite ale lumii, multe din ele având în comun credinţa în astronomie şi adoptarea piramidei ca tip preferat de construcţie. Teoreticienii respectivi, ca, de pildă, Graham Hancock, consideră că aceasta poate fi dovada unei străvechi culturi a călătoriilor pe mare, a cărei înţelepciune s-a răspândit pe tot globul. Dar, fără îndoială, sigur că mai este nevoie de alte dovezi pentru ca lumea sceptică a arheologiei să accepte astfel de reinterpretări drastice ale istoriei timpurii a omului.

Poate că, dacă locaţia din jurul piramidei va fi explorată mai temeinic, se vor găsi şi alte dovezi. Iar dacă nu, s-ar putea ca acestea să se afle în alte formaţiuni de pe fundul mării, descoperite în apropiere de insulele Kerama şi Chatan şi de strâmtoarea Taiwan. Acum când tehnologia poate dezvălui tot mai multe date despre schimbările globale survenite ca urmare a perioadei glaciare, pare foarte probabil ca descoperirile de acest gen să aibă loc în apele puţin adânci din preajma coastelor mării din întreaga lume.

Aceasta ne oferă perspectiva incitantă de a da un eventual răspuns la întrebarea despre originile civilizaţiei umane, dar, ca întotdeauna, fiecare descoperire va stârni şi alte nedumeriri. De ce a fost atât de evident preferată piramida în culturi disparate în momente diferite ale istoriei omenirii? Răspunsul la această întrebare rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale lumii antice.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.