Misterioasele piramide din Grecia sunt mai vechi decât cele din Egipt! Totuşi, autorităţile nu permit examinarea mai detaliată a lor. Ce-au de ascuns!?

Istoricii ne spun că egiptenii au fost primii oameni care au construit piramide. Se spune că tipul cel mai vechi este cel al piramidei în trepte de la Sakkara, construită pentru faraonul Djoser (2609-2590 î.Hr.). Dar chiar aşa să fie?

Pausanius a fost un scriitor grec de călătorii, care a trăit în urmă cu aproximativ 1.800 de ani. El a călătorit în jurul patriei sale şi a lăsat descrieri ale Greciei vremurilor sale. Într-o zi, era în drum către Epidaurus venind din Argos, o cetate aflată nu departe de golful Nauplia, când a văzut o mică piramidă în stânga drumului. Puţin mai departe, nu la mai mult de 400 m de actualul sat Ligurio, drept la poalele munţilor Arachneus, se afla o a doua piramidă. Pausanius a examinat exteriorul acestor piramide. Erau construite din blocuri masive de piatră, de aproximativ 1,5 m lungime. Câteva blocuri mai mari zac în jur, pe pământ, iar Pausanius şi-a spus că acestea trebuie să fi fost piramide mortuare.

Abia în 1936 şi 1937, arheologii au urmat calea lui Pausanius şi au găsit piramidele, cărora în zilele noastre li se spune „piramidele din Argolis”. Nu departe de ele, a fost descoperită şi o structură megalitică; este vorba despre o structură pătrată, construită din grinzi de piatră finisată. Parte din această construcţie aminteşte de zidurile imense care pot fi văzute în îndepărtatul Peru. În ambele situri, zidăria nu este realizată din monoliţi tăiaţi în colţuri drepte, ci din blocuri intercalate într-un mod foarte complicat, cu numeroase colţuri, cu rezistenţă la cutremure.

Dimensiunile exterioare ale piramidei de la Ligurio sunt următoarele: latura nordică 14 m, latura vestică 12,5 m, latura sudică 12 m şi latura estică 12,75 m. Înălţimea este de aproximativ 10 m, însă lipseşte apexul. În interiorul ei, nu au fost descoperite nici morminte şi nici urme de morminte, ci mai curând un labirint de ziduri cu încăperi mai mici, care au fost, în mod evident, rezervoare de apă. Nu s-a putut demonstra că aceste bazine au slujit drept băi şi că a existat vreodată apă în ele.

Arheologii din anii 1940 au datat ambele piramide aproximativ în jurul anului 400 î.Hr. şi au ajuns la concluzia că nu se putea ca ele să fi fost morminte sau turnuri de semnalizare. Poate că au fost un fel de punct de pază, din care câţiva soldaţi puteau supraveghea drumul. Dar de ce a fost nevoie să aibă formă de piramidă? N-ar fi avut niciun sens, de vreme ce soldaţii ar fi preferat, fără îndoială, o platformă de pe care să ţină sub observaţie regiunea.

În anul 1997, o echipă greco-britanică a abordat încă o dată piramida de la Argolis. Cu această ocazie, a fost datată prin intermediul termoluminiscenţei. (Cuarţul, calcitul sau feldspatul emit lumină când simt încălzite, ceea ce permite înregistrarea impurităţilor din cristale şi datarea lor.) Rezultatul i-a uluit pe experţi. Piramidele au o vârstă de cel puţin 4.700 de ani – şi este posibil să fie şi mai vechi. Chiar şi limita cea mai apropiată, 2 700 î.Hr., le-ar face mai vechi decât piramida de la Sakkara.

Între timp, arheologii greci au mai descoperit o piramidă, mult mai mare, nu departe de Micene. Aceasta este considerată a fi mai veche cu câteva mii de ani decât piramida de la Sakkara. Din păcate, Ministerul Culturii de la Atena nu permite examinarea mai atentă a acestei piramide, ca să nu mai vorbim de efectuarea de excavaţii.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.