Kongamato, dovada că dinozaurii mai trăiesc şi astăzi

Deşi se ştie că dinozaurii au murit de multe mii de ani, o poveste ciudată a populaţiei native africane din Zambia pare să susţină altceva. De-a lungul secolelor, s-a relatat adesea despre reptile zburătoare feroce care seamănă surprinzător de bine cu specia aşa-zis dispărută a dinozaurului pterozaurus.

Aceste afirmaţii au stârnit o curiozitate atât de mare, încât în 1932, călătorul Frank H. Welland s-a aventurat în mlaştinile Jiundu din districtul Mwinilunga din Zambia pentru a studia problema îndeaproape. Localnicii i-au povestit despre nişte păsări monstruoase, de culoare roşiatică, cu o anvergură a aripilor de aproximativ 1-2 metri, cu ciocul lung şi gura plină de dinţi, acoperite cu o piele aspră în loc de pene. Localnicii numesc aceste creaturi „kongamato”, care s-ar putea traduce „cel care copleşeşte bărcile”, deoarece aceste păsări mari răstoarnă adesea ambarcaţiunile mici, atacându-i şi uneori chiar omorându-i pe ocupanţii lor. Localnicii sunt atât de înspăimântaţi de kongamato, încât sunt convinşi că este suficient să te uiţi la el ca să mori pe loc.

În cartea sa In Witchbound Africa, Welland a consemnat o descriere făcută de localnici. Aceasta a stârnit multă vâlvă, deoarece, atunci când Welland le-a arătat zambienilor desene reprezentându-l pe pterozaurus, aceştia au declarat în unanimitate şi fără şovăială că este exact animalul pe care ei îl numeau kongamato.

Mulţi oameni au rămas totuşi sceptici în faţa acestor afirmaţii şi au spus că, de fapt, zambienii au obţinut descrierea pterozaurului de la localnicii care lucrau la săpăturile din Tanzania, unde fuseseră descoperite oase fosilizate de pterozaur cu câţiva ani mai înainte.

Totuşi există mai multe probleme legate de această teorie. În primul rând, era oare posibil ca descrierea oaselor de dinozaur să fi călătorit din Tanzania în Zambia, străbătând o distanţă de 900 kilometri? În al doilea rând, chiar dacă zambienii au auzit de structura scheletului de pterozaur, de unde puteau să ştie de pielea aspră şi de lipsa penelor? Şi, în sfârşit, dacă descrierile lor nu erau decât produsul imaginaţiei, de ce nu au apărut direct în Tanzania, unde se făceau săpăturile şi au ieşit la iveală tocmai în Zambia?

Oamenii au continuat să vadă misterioasele creaturi, una dintre relatări aparţinând corespondentului britanic G. Price, care o auzise de la un funcţionar public din Africa. Acesta a spus că a cunoscut un nativ care a primit o lovitură aproape mortală în piept, în timp ce explora mult temutul ţinut mlăştinos. Omul susţinea că fusese atacat de o pasăre cu ciocul lung.

Un zoolog atacat de un dinozaur în 1933?

Relatările de acest fel nu se limitează la locuitorii din mlaştinile Zambiei. Avem o consemnare din partea cunoscutului zoolog şi scriitor Ivan Sanderson care, în 1933, a condus o expediţie în Munţii Assumbo din Camerun, la solicitarea Muzeului Britanic. El povesteşte că, într-o noapte, pe când ieşise la vânătoare, a împuşcat un liliac deasupra unui râu care curgea repede. Intrând în apă să recupereze animalul, Sanderson şi-a pierdut echilibrul şi a căzut. Când s-a ridicat din nou în picioare, a auzit un strigăt de avertisment din partea unuia dintre colegi şi, spre groaza lui, a văzut o creatură monstruoasă neagră care cobora din înaltul cerului în mare viteză.

Sanderson s-a lăsat pe vine şi s-a scufundat în apa râului, ca să scape de pasărea uriaşă şi apoi s-a refugiat pe mal. În acel moment, creatura şi-a reînnoit atacul, plonjând după el. Şi Sanderson, şi tovarăşul lui s-au aruncat la pământ şi nu au mai auzit decât fâlfâitul aripilor animalului. Din fericire, acesta şi-a luat zborul în noapte şi i-a lăsat pe cei doi bărbaţi să se întoarcă teferi la tabăra lor. Ajuns aici, Sanderson le-a istorisit localnicilor ce păţise şi i-a întrebat dacă ştiu cine ar fi putut fi atacatorul lor. Localnicii au luat-o la fugă îngroziţi şi nu i-au răspuns la întrebare.

Sanderson a reflectat la ceea ce văzuse – din fericire, datorită cunoştinţelor lui de zoologie, a putut să ofere o descriere precisă a animalului. A spus că avea un cioc cam de dimensiunea celui de vultur, cu dinţi mici, semicirculari şi albi pe maxilarul inferior. Această descriere se potrivea nu numai cu cele din alte cazuri când fusese văzută pasărea, ci şi cu ceea ce se ştie despre pterozaur. Sanderson a mai remarcat şi faptul că fiara, la fel ca şi pterozaurul, seamănă cu un liliac. Totuşi a respins posibilitatea că ar fi fost doar un liliac, deoarece se ştie că aceste animale nu atacă omul.

Dragonul zburător

Câţiva ani mai târziu, în 1942, un alt scriitor, căpitanul C. Pitman, a auzit relatări similare în alte zone ale Africii, şi anume în Munţii Kilimanjaro şi Kenya. Se vorbea despre o pasăre mare ca un liliac uriaş, ale cărei urme lăsau să se presupună că avea o coadă care atârna pe pământ.

În cartea sa intitulată A Game Warden Takes Stock, căpitanul Pitman susţine că animalul se hrăneşte cu carne de om putrezită, când cadavrele nu sunt îngropate suficient de adânc. Alte relatări referitoare la pasăre găsim într-o altă publicaţie, Old Fourlegs, în care expertul în fosile, Dr. J. L. B. Smith vorbeşte despre un „dragon zburător” în zona Muntelui Kilimanjaro.

Şi astăzi animalul continuă să fie zărit din când în când în zonele îndepărtate şi izolate ale Africii. În 1998, un student aflat în Kenya, Steve Romando-Menya, a declarat că existenţa lui kongamato este un fapt bine cunoscut în rândul locuitorilor sălbatici din ţara lui. Mai mult chiar, toţi martorii, atunci când sunt rugaţi să deseneze ce au văzut, schiţează un pterozaur.

Ce sunt aceste creaturi misterioase? Scepticii susţin că nu este posibil ca un pterozaur preistoric să mai existe astăzi, totuşi avem o mulţime de relatări din surse demne de încredere care par să susţină contrariul. Controversa şi dezbaterile continuă.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.