Biblioteca secretă de sub Kremlin: o comoară căutată şi de Napoleon, dar negăsită până astăzi

2.450 vizualizari

Moscova, centrul Rusiei, ca şi multe alte capitale mari ale lumii, are o mulţime de mistere. Multe dintre ele au legătură cu biblioteca suveranului Rusiei, Ivan al III-lea.

Marele cneaz se căsătorea, în 1472, cu prinţesa Sofia Paleologu, nepoata ultimului împărat al Bizanţului, Constantin Paleologu, pecetluind astfel transferul puterii de la Bizanţ către Rusia. Ca zestre, prinţesa a adus de la Constantinopol o colecţie de cărţi şi manuscrise de o valoare inestimabilă.

Pentru a păstra această comoară intactă, prinţesa Sofia a construit cu ajutorul arhitectului italian Aristotle Fiorovanti o bibliotecă în subteranele Moscovei. Locaţia era secretă şi aşa a rămas până în zilele noastre. Se spune că moştenitorul tronului, Ivan cel Groaznic, ar fi descoperit comoara, însă chiar dacă acesta ar fi adevărul, ţarul nu a dezvăluit niciodată secretul, luându-l cu el în mormânt. De atunci, regele Sigismund al Poloniei, împăratul Napoleon şi mulţi alţii au încercat să găsească biblioteca secretă.

Mulţi cercetători ruşi susţin că aceasta ar fi fost distrusă în incendiile din Moscova, alţii că ar fi căzut victimă jafurilor invaziei poloneze. Însă cea mai incitanta teorie este aceea conform căreia biblioteca există încă, adânc îngropată sub Kremlin.

Unul dintre cei mai fervenţi căutători ai misterioasei biblioteci a fost arheologul şi speologul rus Ignati Steletki. Timp de zeci de ani, chiar în timpurile terorii staliniste, el a explorat numeroase pasaje subterane aflate sub Kremlin, sub Mănăstirea Novodevicii şi sub vechea clădire cunoscută sub numele de Turnul Suharev. Conform teoriei sale, biblioteca se afla la al doilea sau al treilea nivel, dedesubtul Kremlinului.

Un alt căutător fervent al bibliotecii, Vadim Mihailov, crede că biblioteca se află, în continuare, sub Moscova, cel mai probabil într-o cameră construită în stil egiptean.