„Marea panică a cărţilor de bibliotecă” – pot transmite boli grave cărţile împrumutate de la bibliotecă?

256 vizualizari
Foto: wikimedia.org (Commons Creative – free)

Pe 12 septembrie 1895, o femeie pe nume Jessie Allan a murit de tuberculoză. Astfel de decese erau des întâlnite la sfârșitul secolului XX, dar, acest caz tragic a câştigat popularitate dintr-un alt motiv: Jessie a fost bibliotecară la Biblioteca Publică din Omaha (SUA) și, de aceea oamenii s-au îngrijorat că boala lui Allan ar fi putut să provină dintr-o carte.

„Moartea domnișoarei Jessie Allan este de două ori tristă (…) moartea ei a dat naștere unei discuții cu privire la posibilitatea infectării cu boli contagioase prin cărțile de bibliotecă”, scria în 1895 revista bibliotecarilor „The Library Journal”. Moartea lui Allan a avut loc în timpul unei perioade de panică, intitulată „marea panică de cărți”. Această spaimă, acum uitată aproape complet, a fost o panică socială instalată la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, precum că multe cărțile – în special cele împrumutate din biblioteci – ar putea răspândi boli mortale.

Bibliotecarii se îngrijorau atunci că moartea lui Allan, care a devenit o problemă naţională, îi va descuraja pe oameni să împrumute cărți și va duce la o scădere a sprijinului pentru bibliotecile publice.

Epidemiile de tuberculoză, variolă și scarlatină aveau un efect de frică în zonele urbane, iar ideea că anumite cărți de bibliotecă contaminate cu aceste boli trec din mână în mână a devenit o sursă semnificativă de anxietate.

Cărțile au fost privite ca vehicule posibile de transmitere a bolii din mai multe motive. De exemplu, cărțile păreau a ascunde boli care puteau fi declanşate doar prin deschiderea lor. Oamenii erau îngrijorați de stările de boală cauzate de „inhalarea prafului de carte” și de posibilitatea de „a contracta cancerul” venind în contact cu țesutul malign expectorat din paginile cărţilor.

Marea panică privind cărţile de bibliotecă a atins intensitatea maximă în vara anului 1879. În acel an, un bibliotecar din Chicago – W.F. Poole – a fost întrebat dacă aceste cărți ar putea transmite boli. În urma investigațiilor făcute, Poole a întrebat mai mulți medici, care au susținut că au cunoștințe despre boli răspândite de cărți.

În Marea Britanie, într-o lege din 1907, cei suspectați de boli infecțioase li se interzicea să împrumute sau să returneze cărți de bibliotecă – dovadă că autorităţile luau în serios pericolul transmiterii infecţiilor prin intermediul cărţilor.