Există un oraş subteran secret sub Bucureşti? Noi dovezi uluitoare apar odată cu realizarea metroului pe timpul lui Ceauşescu


Ca orice mare capitală a lumii, şi Bucureştiul are un oraş subteran, mai puţin cunoscut. Despre reţeaua de drumuri şi tuneluri subterane din Bucureşti nu se ştie nimic oficial, marea majoritate a informaţiilor provenind mai mult din legende urbane.

Despre o asemenea reţea subterană vorbeam într-un articol publicat în mai 2020 – Binecunoscutul Crematoriu Cenuşa din Bucureşti ar putea ascunde un secret terifiant. Care este el? – ce avea ca subiect crematoriul Cenuşa din Bucureşti. Există o legendă conform căreia crematoriul respectiv ar masca intrarea într-o veche rețea de galerii subterane, construite sub mlaştina Cocioc (actualul Parc al Tineretului), încă de pe timpul lui Vlad Ţepeş. Astfel, acest subteran nu a fost utilizat decât de către mai-marii Ţării Româneşti, care-i cunoşteau existenţa. Reţeaua subterană secretă din zona Crematoriului Cenuşa a mai suferit modificări destul de importante în secolul al XVII-lea, când de altfel au mai fost construite şi o serie de alte vaste reţele subterane care făceau legătura între anumite mănăstiri din apropierea Bucurestiului.

Dar, se pare că oraşul subteran secret de sub Bucureşti s-a extins foarte mult şi pe timpul lui Ceauşescu. Astfel, există zvonuri conform cărora la construirea Casei Poporului, Ceauşescu ar fi realizat o adevărată structură citadină sub această clădire monstru. Şi nu e singurul loc – se pare că la construirea metroului bucureştean din anii 70-80, ar fi fost construite şi alte tuneluri şi căi (în afară de cele pentru metrou). De exemplu, pe grupul de Facebook Bucureştiul de altădată, există o fotografie a săpăturilor pentru metrou făcute sub Bulevardul Magheru în anul 1986, iar un comentator care a lucrat la metrou în acea perioadă ne dezvăluie următoarele:

„Există un al doilea drum paralel cu cel de suprafață care începe de undeva din Piața Universității și ajunge în Piața Victoriei și s-ar putea mai departe spre Piața Charles de Gaulle (…) Este un drum betonat, de înălțimea unui camion tip Raba (…) Undeva cam la 6 metri înălțime între plafonul de la nivelul 1 al stației de metrou (peron) și pătura asfaltica de pe bulevard. A fost proiectat întâi ca o suită de buncăre (adăposturi) antiaeriene”.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.

Lasă un comentariu

Ads Blocker Image Powered by Code Help Pro

Aveti un program de blocare a reclamelor

Va rugam sa ne sustineti, dezactivand programul de blocare a reclamelor. Va multumim!

Powered By
100% Free SEO Tools - Tool Kits PRO