Orgoni Crystal

 

Există un oraş subteran secret sub Bucureşti? Noi dovezi uluitoare apar odată cu realizarea metroului pe timpul lui Ceauşescu

2117

blankCa orice mare capitală a lumii, şi Bucureştiul are un oraş subteran, mai puţin cunoscut. Despre reţeaua de drumuri şi tuneluri subterane din Bucureşti nu se ştie nimic oficial, marea majoritate a informaţiilor provenind mai mult din legende urbane.

Despre o asemenea reţea subterană vorbeam într-un articol publicat în mai 2020 – Binecunoscutul Crematoriu Cenuşa din Bucureşti ar putea ascunde un secret terifiant. Care este el? – ce avea ca subiect crematoriul Cenuşa din Bucureşti. Există o legendă conform căreia crematoriul respectiv ar masca intrarea într-o veche rețea de galerii subterane, construite sub mlaştina Cocioc (actualul Parc al Tineretului), încă de pe timpul lui Vlad Ţepeş. Astfel, acest subteran nu a fost utilizat decât de către mai-marii Ţării Româneşti, care-i cunoşteau existenţa. Reţeaua subterană secretă din zona Crematoriului Cenuşa a mai suferit modificări destul de importante în secolul al XVII-lea, când de altfel au mai fost construite şi o serie de alte vaste reţele subterane care făceau legătura între anumite mănăstiri din apropierea Bucurestiului.

Dar, se pare că oraşul subteran secret de sub Bucureşti s-a extins foarte mult şi pe timpul lui Ceauşescu. Astfel, există zvonuri conform cărora la construirea Casei Poporului, Ceauşescu ar fi realizat o adevărată structură citadină sub această clădire monstru. Şi nu e singurul loc – se pare că la construirea metroului bucureştean din anii 70-80, ar fi fost construite şi alte tuneluri şi căi (în afară de cele pentru metrou). De exemplu, pe grupul de Facebook Bucureştiul de altădată, există o fotografie a săpăturilor pentru metrou făcute sub Bulevardul Magheru în anul 1986, iar un comentator care a lucrat la metrou în acea perioadă ne dezvăluie următoarele:

“Există un al doilea drum paralel cu cel de suprafață care începe de undeva din Piața Universității și ajunge în Piața Victoriei și s-ar putea mai departe spre Piața Charles de Gaulle (…) Este un drum betonat, de înălțimea unui camion tip Raba (…) Undeva cam la 6 metri înălțime între plafonul de la nivelul 1 al stației de metrou (peron) și pătura asfaltica de pe bulevard. A fost proiectat întâi ca o suită de buncăre (adăposturi) antiaeriene”.

blank