Evoluţionismul, o mare minciună (partea 4): de ce trebuie să credem că au existat erele geologice?
În partea a patra din seria de articole privind evoluţionismul, ne vom concentra în a demonstra că erele geologice sunt şi ele, la fel, o minciună ştiinţifică. Erele geologice joacă un rol foarte important în teoria evoluţionismului. Şi asta întrucât diferite tipuri de fosile au fost găsite în diferite straturi terestre. Se porneşte astfel de la premiza că fiecare strat reprezintă o perioadă de timp din istoria Pământului. Mai exact, cu cât se sapă mai adânc în Pământ, cu atât se crede că se ajunge mai departe în istorie. Astfel, straturile cele mai de jos ar păstra cele mai vechi rămăşiţe de organisme, iar straturile de la suprafaţă ar păstra cele mai recente rămăşiţe de organisme.
Ce mai contează pentru geologi câteva zeci de milioane de ani în plus sau în minus!
Geologii ne prezintă o clasificare cu 15 ere geologice, fiecare din ele cu denumiri cât mai ciudate: hadean, arhaic, protezoic, cambrian, ordovician, silurian, devonian, carbonifer, permian, triasic, jurasic, cretacic, paleogon, neogen, cuartenar. Pentru a vedea ridicolul acestor ere geologice, să luăm, de exemplu, o eră: era cambriană. Cică ea ar fi început acum 542 de milioane de ani şi s-ar fi încheiat acum 488,3 milioane de ani. În era cambriană s-au găsit resturi fosilizate ale unor organisme multicelulare mai complexe decât bureţii. Dar aceste limite temporale erau până acum un deceniu altele: limita inferioară era de 570 de milioane, iar cea superioară de 500 de milioane. Aceste inconsistenţe de ordinul zecilor de milioane sunt comune printre cercetători; probabil că peste câteva decenii, iar o să se schimbe nişte date…vreo 20-30 de milioane de ani…ce mai contează!
Erele geologice create de un avocat!
Precum am mai spus, aceste ere geologice se bazează pe presupunerea că sendimentele şi fosilele s-au păstrat constante de-a lungul timpului. Dar aceasta este o doar o filozofie denumită uniformitarianism, care presupune că toate procesele şi legile naturale operează în Univers în prezent, aşa cum au operat ele şi-n trecut. Acest principiu a fost formulat şi susţinut de avocatul britanic Charles Lyell (1797-1875), autorul celebrei cărţi „Principiile geologiei” (1830), cartea care a pus bazele geologiei moderne şi erelor geologice. (Ca o mică paranteză, trebuie să amintesc faptul că Lyell era prieten bun cu Charles Darwin, autorul teoriei evoluţioniste; totodată, e chiar interesant cum mulţi dintre noi credem în teoria erelor geologice, teorie pusă la punct de către un simplu avocat!)
Dar, pe de altă parte, filosofia denumită uniformitarianism prezintă doar un punct de vedere şi nu poate fi total adevărată. Să luăm un singur exemplu: potopul lui Noe (despre care vorbeşte nu doar Biblia, ci şi mulţi alţi cercetători care admit că el a existat cu adevărat) ar fi dat peste cap aceste ere geologice.
N-au fost găsite mai mult de 3 straturi geologice într-un singur loc
Într-adevăr, ar fi o afirmaţie şocantă în a spune că erele geologice nu au existat pe Pământ. Mai degrabă, ele se află în minţile geologilor. De fapt, erele geologice nu reprezintă altceva decât o construcţie mentală menită în a susţine conceptul de evoluţie organică. E chiar paradoxal cum totul se învârte în cerc: evoluţionismul se bazează pe conceptul de ere geologice, iar erele geologice se pot dovedi ca urmare a existenţei conceptului de evoluţionism.
Interesant e faptul că, din cele 15 ere geologice, de obicei, într-un singur loc n-au fost găsite mai mult de 3 straturi de „ere geologice”. Şi, mai mult decât atât, dacă ar exista toate cele 15 straturi geologice într-un singur loc, acestea ar avea însumate numai puţin de 160 de kilometri adâncime!
Straturile din Marele Canion: dovada că teoria erelor geologice e un fals
Marele Canion din SUA este un excelent exemplu despre cum teoria straturilor geologice a fost dată peste cap. Astfel, din cele 15 ere geologice, acolo sunt reprezentate doar 4: era cambriană, era devoniană, era carboniferă şi era permiană. Ordinea este cea corectă, însă, dacă ne uităm la scara geologică, observăm că lipsesc două: era ordoviciană şi era siluriană!
Desigur, geologii au venit cu teoria conform cărora aceste 2 straturi s-au erodat complet de-a lungul timpului. Dar, uitaţi-vă la fotografia de mai jos, din Marele Canion (apăsaţi CLICK pe ea pentru mărire):
Stratul de culoare gri reprezintă Era Cambriană, întrucât s-au descoperit fosile cambriane în el. Creaturile din Era Cambriană se presupune că au trăit pe fundul oceanelor acum circa 500 de milioane de ani. Stratul roşiatic reprezintă Era Carboniferă, întrucât în el s-au descoperit fosile specifice acelei perioade. Această eră, conform teoriei geologice, ar fi avut loc acum 300-350 milioane de ani. Aşadar, între cele două ere există o diferenţă de cel puţin 150 de milioane de ani; deci, ele n-ar fi putut exista simultan. Dar, dacă priviţi atent la linia de demarcaţie care delimitează cele două straturi, veţi observa că cele două straturi sunt intercalate! Urmează un strat din Era Cambriană, apoi altul din Era Carboniferă, apoi, iarăşi din nou, unul din Era Cambriană ş.a.m.d. Cum ar fi putut straturile să se îmbine dacă era o diferenţă de 150 de milioane de ani între ele? Cum au putut dispare două straturi (era ordoviciană şi era siluriană)?
O piatră mai veche cu 500 de milioane de ani se află deasupra unei pietre mai tinere!
Un alt exemplu care dă peste cap teoria erelor geologice se găseşte tot în America, în statul Montana, în Parcul Naţional Glacier. Aici se găseşte o bucată gigantică de piatră, ce are circa 500 de kilometri lungime şi 10 kilometri adâncime. Ciudat e faptul că această piatră-gigant se află deasupra unei pietre, despre care se spune că ar fi cu 500 de milioane de ani mai tânără decât cea de deasupra ei. Dar, conform teoriei erelor geologice, piatra mai tânără ar fi trebuit să se afle deasupra, iar cea mai veche dedesubt. Iată că nu-i aşa…
Dar se pare că pentru evoluţionişti, în ciuda dovezilor contrare, scara erelor geologice trebuie apărată cu orice preţ, indiferent cât de mult s-ar înşela.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
În partea a patra din seria de articole privind evoluţionismul, ne vom concentra în a demonstra că erele geologice sunt şi ele, la fel, o minciună ştiinţifică. Erele geologice joacă un rol foarte important în teoria evoluţionismului. Şi asta întrucât diferite tipuri de fosile au fost găsite în diferite straturi terestre. Se porneşte astfel de la premiza că fiecare strat reprezintă o perioadă de timp din istoria Pământului. Mai exact, cu cât se sapă mai adânc în Pământ, cu atât se crede că se ajunge mai departe în istorie. Astfel, straturile cele mai de jos ar păstra cele mai vechi rămăşiţe de organisme, iar straturile de la suprafaţă ar păstra cele mai recente rămăşiţe de organisme.
