Ingineria genetică poate fi realizată doar de către o inteligenţă
Dacă mediul înconjurător nu posedă abilitatea de a realiza singur inginerie genetică şi dacă macro-evoluţia nu poate apărea cu adevărat, atunci cum ar putea cineva explica similarităţile genetice şi biologice care există între diferite specii? Deşi nu pot dovedi ştiinţific, creaţioniştii cred că singura explicaţie raţională pentru toate similarităţile genetice şi biologice între toate formele de viaţă constă în existenţa unui Creator care a creat funcţii similare pentru scopuri similare şi funcţii diferite pentru scopuri diferite în toate formele variate de viaţă, de la cele mai simple la cele mai variate. Dacă oamenii trebuie să-şi folosească inteligenţa pentru a efectua inginerie genetică, atunci codul genetic iniţial al speciilor a fost creat, la fel, de o „Inteligenţă” asemănătoare.
Primii părinţi ai umanităţii au posedat gene pentru a produce diverse rase de oameni
Mulţi oameni se întreabă adesea cum de toate rasele de oameni ar putea avea la bază acelaşi strămoş comun. E ca şi cum ai întreba de ce există cazuri în care copiii sunt blonzi, roşcaţi sau şateni, deşi ambii părinţi au părul brunet. Aşa cum unii indivizi poartă astăzi gene pentru a produce descendenţi cu diferite culori de păr sau de ochi, tot aşa primii părinţi ai umanităţii au posedat gene pentru a produce diverse rase de oameni. Noi, cei care trăim în ziua de astăzi, poate că nu posedăm gene pentru a produce diferite rase de oameni, dar primii părinţi ai umanităţii au avut aşa ceva.
Explicaţia pentru care există atât de multe rase diferite de oameni în lume
Toate rasele de oameni poartă gene pentru aceleaşi caracteristici de bază, dar nu toţi oamenii au aceeaşi posibilitate de variaţie a genelor. De exemplu, o persoană poate deţine câteva variaţii de gene pentru culoarea ochilor (căprui, verzi, albaştri), dar altcineva nu are decât o singură variaţie a genelor pentru culoarea ochilor (de exemplu, căprui). Astfel, amândouă persoane au abilităţi diferite în a influenţa culoarea ochilor pentru descendenţii lor.
Unii părinţi cu păr negru, de exemplu, sunt capabili de a produce copii cu păr blond, dar copiii lor cu păr blond, întrucât vor moşteni doar genele recesive, nu vor mai avea posibilitatea să producă moştenitori cu păr negru, decât dacă se împerechează cu cineva care are păr negru. Dacă descendenţii blonzi se vor împerechea doar cu alţi blonzi, atunci întreaga linie şi populaţie va fi blondă, chiar dacă strămoşul lor a avut păr negru.
Evoluţionismul are mari hibe
Ştiinţa nu poate demonstra că ne aflăm aici prin creaţie, dar nici nu poate arăta că suntem aici datorită întâmplării sau macro-evoluţiei. Adevărul adevărat este că nu există niciun martor care să fi asistat la originea vieţii, aşa că evoluţionismul nu poate fi demonstrat niciodată. De fapt, evoluţionismul are multe hibe, din care voi prezenta doar câteva aici:
1) Absenţa atmosferei necesare pe Pământ pentru a putea apărea viaţa
Atmosfera noastră constă din 78% azot (N2), 21% oxigen molecular (O2) şi 1% alte gaze ca dioxid de carbon (CO2), argon (Ar) şi apă (H2O). O atmosferă conţinând oxigen liber ar fi fatală pentru orice proces de apariţie a vieţii. În timp ce oxigenul este, într-adevăr, necesar vieţii, oxigenul liber ar oxida şi, astfel, ar distruge toate moleculele organice necesare originii vieţii.
Deşi există dovezi care arată că pe Pământ întotdeauna a existat o cantitate semnificativă de oxigen liber în atmosferă, evoluţioniştii persistă în a afirma că, la începuturi, Pământul nu avea deloc oxigen. Dar chiar dacă ar fi devărat, acest lucru ar fi, de asemenea, fatal pentru originea evoluţionară a vieţii. Dacă nu ar fi existat oxigen, stratul de ozon protectiv din jurul Pământului nu s-ar mai fi format. Ozonul se produce de radiaţiile de la Soare ce acţionează asupra oxigenului din atmosferă, transformând oxigenul diatomic (O2) pe care-l respirăm, în oxigen triatomic (O3), acesta din urmă reprezentând ozonul.Aşadar, dacă n-ar fi existat deloc oxigen, nu ar mai fi fost nici ozon. Atunci, razele distructive ultraviolete de la Soare ar fi coborât nestingherite pe suprafaţa Pământului şi ar fi distrus toate moleculele organice necesare vieţii, transformându-le în gaze.
Aşadar, evoluţioniştii au această dilemă irezolvabilă: în prezenţa oxigenului, viaţa nu ar mai fi evoluat; fără oxigen, viaţa nu ar fi existat. Atunci, cum a apărut viaţa?
2) Un scenariu evoluţionist pentru originea vieţii ar fi creat o dezordine incredibilă
Să presupunem, prin absurd, aşa cum sugerează evoluţioniştii, că ar fi existat o cale prin care moleculele organice s-ar fi format într-o cantitate semnificativă pe Pământul primitiv. Dacă ar fi fost aşa, atunci ar fi apărut o dezordine de neînchipuit. În afara celor 20 de aminoacizi diferiţi existenţi astăzi în proteine, alte câteva sute de aminoacizi s-ar fi produs. În afară de riboză şi dezoxiriboză, de zaharurile 5-carbon, găsite astăzi în ADN şi ARN, s-ar mai fi produs o varietate mare de alte zaharuri 5-carbon, 4-carbon, 6-carbon şi 7-carbon. În afară de cele 5 purine şi pirimidine găsite astăzi în ADN şi ARN, ar fi existat în trecut o mare varietate de alte purine şi pirimidine.
Şi mai mult decât atât: aminoacizii de astăzi din proteine sunt exclusiv de stânga, dar toţi aminoacizii din Pământul primitiv ar fi fost 50% de stânga şi 50% de dreapta. Zaharurile din ADN-ul şi ARN-ul de azi sunt exclusiv de dreapta, dar în trecut ar fi trebuit să fie 50% de dreapta şi 50% de stânga. Dacă se află un singur aminoacid din proteină de dreapta, sau un singur zahăr din ADN sau ARN de stânga, atunci toată activitatea biologică ar fi distrusă.
În Pământul primitiv nu ar fi existat un asemenea mecanism pentru a putea alege forma corectă. Evoluţioniştii s-au luptat cu această dilemă încă de la începuturi şi n-au găsit nicio soluţie acceptabilă. Toate aceste diversităţi ar fi concurat unele cu celelalte, şi o mare varietate de alte molecule organice ar fi existat, inclusiv aldehide, cetone, acizi, amine, lipide, carbohidraţi etc.
Dacă evoluţioniştii pretind că pot simula condiţiile din Pământul primitiv pentru apariţia vieţii, de ce nu-şi pun toate aceste componente într-un balon uriaş, care să-l iradieze cu raze ultraviolete sau căldură şi să vadă rezultatele? Degeaba…căci n-ar obţine vreodată vreun rezultat concret.
3) Micromoleculele nu se combină spontan pentru a forma macromolecule
Se spune că ADN-ul este secretul vieţii. ADN-ul nu este secretul vieţii, ci mai degrabă viaţa este secretul ADN-ului. Evoluţioniştii pretind că la originea vieţii s-ar afla molecula de ADN/ARN auto-replicantă. Dar o asemenea moleculă n-a fost niciodată demonstrată că ar fi existat.
Formarea unei molecule necesită anumite forme de energie şi anumite unităţi constructoare. Pentru a produce o proteină, unităţile constructoare sunt aminoacizii. Pentru ADN şi ARN, aceste unităţi constructoare sunt nucleotidele, care sunt compuse din purine, pirimidine, zaharuri şi acid fosforic. Dacă aminoacizii sunt dizolvaţi în apă, ei nu se pot uni spontan pentru a forma o proteină. Pentru aceasta, e necesară o anumită energie. Dacă proteinele sunt dizolvate în apă, legăturile chimice dintre aminoacizi se despart uşor, eliberând energie. Acelaşi lucru se poate spune şi despre ADN şi ARN.
Pentru a forma o proteină în laborator, chimistul, după ce dizolvă aminoacizii într-un solvent, adaugă un compus chimic ce conţine o cantitate mare de energie (se numeşte agent peptidic). Energia din acest compus chimic este transferată către aminoacizi. Ea formează legăturile chimice dintre aminoacizi şi eliberează H şi OH pentru a forma apa (H2O). Dar acest lucru se poate întâmpla doar într-un laborator chimic sau în celulele organismelor vii. Niciodată nu ar fi putut apărea într-un „ocean primitiv”. Cine sau ce ar fi putut fi acolo pentru a oferi cantitatea necesară de energie?
Iată de ce teoria evoluţionistă e din ce în ce mai improbabilă.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
În părţile 1 şi 2 din această serie de articole despre evoluţionism (https://www.lovendal.ro/wp52/evolutionismul-o-mare-minciuna-partea-1-selectia-naturala-nu-inseamna-evolutionism/ si https://www.lovendal.ro/wp52/evolutionismul-o-mare-minciuna-partea-2-toate-speciile-au-aparut-dezvoltate-complet-si-nu-au-evoluat2/) vorbeam despre faptul că este imposibil ca speciile să fi evoluat, pentru că altfel ele nu ar mai fi supravieţuit. Vom continua în partea 3 discuţia din aceste perspective.
