Un medic evreu, doctorul Schechter, colaborator al serviciului secret israelian – Mossad, a fost amantul Elenei Ceauşescu?

La mijlocul anilor ’50, familia Ceauşescu a urcat pas cu pas în cercurile înalte ale puterii. După ce a fost responsabil al partidului în Regiunea Oltenia, ministru adjunct al Agriculturii şi ministru adjunct al ministrului Apărării, obţinând cu această ocazie şi gradul de general, cu toate că nu făcuse o zi de armată, Nicolae Ceauşescu avea să devină, începând cu 1955, membru al CC al PMR, cel mai important for politic al României. Poziţia sa a permis familiei să ducă o viaţă fără griji. Pentru a evita surprizele neplăcute, şi-au angajat un doctor de familie în persoana lui Abraham Schechter.

Generalul Pleşiţă povesteşte că la vremea aceea era o modă ca toţi conducătorii partidului să aibă doctori de familie evrei. „Preluaseră chestia asta de la sovietici. Doctorii lui Stalin au fost toţi evrei“, spune Pleşiţă. Schechter avea astfel să cunoască în amănunt, timp de aproape 17 ani, cât a fost doctorul familiei, nu numai unele din intimităţile familiei Ceauşescu, dar şi caracteristicile fizice ale celor doi şi în special pe cele ale Lenuţei.

Fostul colonel Dumitru Burlan, care a lucrat mai bine de 22 de ani în serviciul de Gardă al Direcţiei a 5 a Securităţii, a povestit, în cartea sa „După 14 ani – Sosia lui Nicolae Ceauşescu se destăinuie“, o întâmplare, dezvăluită de unul dintre colegii săi, privind comportamentul mult prea intim pe care doctorul îl avea faţă de Ceauşeasca. „Odată, în Primăverii, mi-a spus colegul meu care era de serviciu la vilă, cei trei au intrat cu maşina în curtea reşedinţei cuplului Ceauşescu. Nicolae a coborât şi a început să urce scările pentru a intra în casă. În urma sa venea Elena, urmată de doctorul Schechter, ultimul fiind colegul meu. În timp ce urcau pe scări, cel care mi-a povestit scenă a văzut cum doctorul a mângâiat-o uşor pe fund pe Tovarăşa“.

Medicul familiei a fost filat de Securitate timp de 17 ani cât a stat în preajma familiei Ceauşescu. Conform generalului Pleşiţă, toţi medicii care deserveau înalta conducere de partid erau luaţi în colimator de Secu’. Din momentul în care Ceauşescu a devenit secretar general al PCR, în 1965, supravegherea lui Schechter a fost şi mai atentă. În momentul în care doctorul a murit, i s-a comunicat lui Ceauşescu existenţa a nu mai puţin de 17 dosare care conţineau note informative despre acest medic. „Erau note informative: ce zicea Schechter despre Ceauşescu, la consultarea cutare sau la masa cutare. Câteva fişete pline!“, precizează fostul general de securitate.

Schechter avea să moară violent. S-a aruncat sau a fost aruncat de la etajul cinci al Spitalului de Urgenţă Floreasca. Pleşiţă îşi aminteşte că în 1973 avea să fie înlăturat de la conducerea Securităţii din cauza acestui incident: „Se zicea că s-a sinucis din cauza noastră. Ar fi simţit că-l urmărim. În noaptea de pomină – noaptea Sfântului Bartolomeu pentru mine – am fost analizat la sânge. «Ce-i cu dosarele alea?», m-a întrebat Ceauşescu. «Este urmărire informativă.», am răspuns. «Păi cum?», s-a arătat nedumerit Ceauşescu. «17 ani a fost medic de colectiv. Trebuia să stăm cu lupa pe el.», i-am spus.«„De ce?», a insistat el. «Pentru că în fiecare dimineaţă umbla în gâtul dumneavoastră!». Ceauşescu avea răguşeala aceea în gât, şi atunci nu trebuia să mă intereseze dacă Schechter umbla cu bună-credinţă? I-am spus-o pe şleau“.

Fostul general considera că Schechter a clacat psihic. „Avea nevasta bolnavă. Munca lui era mai grea decât cea de slugă la dârloaga. N-avea nici avantaje grozave. Era angajat la Spitalul de Urgenţă, unde s-a sinucis. Fusese angajat şi la Spitalul Elias. Îl mai însoţea pe Ceauşescu, mai ciugulea ceva diurna şi cam atât“, mai spune Pleşiţă.

Varianta colonelului Burlan este cu totul alta. El considera că Abraham Schechter a fost agent al Mossad. „A fost racolat de israelieni. Era de foarte mult timp luat în colimator de cei de la Direcţia 5 de la Filaj. Nu a fost vorba de niciun fel de sinucidere. Doctorul a fost eliminat chiar de Mossad, pentru că îşi depăşise atribuţiile transmise şi se încurcase cu Tovarăşa“, declară Burlan. După moartea suspecta a lui Schechter, mai adaugă fostul ofiţer de securitate Dumitru Burlan, Ceauşescu a apelat la serviciile unor medici cu origini româneşti.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.