Cum de reuşeşte o pasăre ca lăstunul roşu să prevadă vremea cu o asemenea precizie?

2.390 vizualizari

Lăstunul roşu e o pasăre care se deosebeşte de altele prin viteza zborului (peste 160 km pe oră). Şi încă prin ceva: presimte extraordinar schimbările vremii. De pildă, i se poate întâmpla ca în plină vară (deci având cuibul plin de pui) să dispară dintr-odată, semn că cel mai târziu în 24 de ore cerul se va înnora şi va ploua mai multe zile. Această pasăre se hrăneşte cu insecte aduse puilor în cantităţi mari (câte 200-700), după 17-19 ore de „muncă”. Pe vreme rea, insectele se ascund, aşa că lăstunii-părinţi pornesc la 100-200 km depărtare, acolo unde e soare şi senin. Puii, aparent părăsiţi, îşi iau măsuri de protecţie: temperatura corpului lor scade până la 20° (în mod normal au 40-42°), putând rămâne aşa 10-12 zile, stare în care nu cheltuiesc energie, deci rezistă fără hrană. Când ploaia încetează, păsările adulte se întorc odată cu vremea frumoasă, iar puii îşi reiau viaţa activă.

Cum „ştie” lăstunul roşu că timpul se înrăutăţeşte pentru mai multe zile în şir? (Căci el nu pleacă dacă nu urmează o ploaie de lungă durată). Biologii specializaţi în fiziologia păsărilor răspund că unul din „aparatele lor meteorologice” îl constituie oasele lor goale, sensibile la schimbările presiunii atmosferice. Un alt „aparat” e situat în ţesutul muscular al capului lăstunului roşu, unde se află cristale microscopice de magnetit ce reacţionează la perturbaţiile electrice din atmosferă, primul indiciu al oricărei schimbări a vremii.