Cum o biată pasăre, nagâţul, a fost exterminată de moldoveni, din cauza invaziei tătarilor

În secolele XVII şi XVIII, invaziile tătarilor în Moldova au provocat multe pierderi economice şi de vieţi omeneşti în rândul moldovenilor. Scopul năvălirilor tătare era jaful şi robia locuitorilor, vânduţi apoi în pieţele de sclavi ale târgurilor tătărăşti. De exemplu, invazia devastatoare a tătarilor din septembrie 1758 a ţinut două săptămâni, afectând 11 din cele 18 ţinuturi ale Moldovei. Consecinţele invaziei s-au cumulat cu cele ale unei ierni călduroase şi secetoase.

Sătenii încercau să-şi ascundă cerealele în gropi săpate în pământ, pentru ca tătarii să nu le descopere. Însă, invadatorii utilizau lanţuri atârnate de şeile cailor, care, târâte pe pământ, scoteau un zgomot specific acolo unde era o asemenea groapă. Însă, pentru aflarea ascunzişurilor în care se aflau sătenii, tătarii foloseau păsări dresate, care se roteau în cerc. Furia localnicilor s-a revărsat asupra acestor păsări, numite nagâţi, vânate fără milă, fapt ce a dus la dispariţia lor.

Nagâțul este o pasăre migratoare din familia Charadriidae. Este o pasăre reprezentativă pentru regiunile de câmpie și de pășune din Europa Africa de Nord și Asia. Mai demult, ouăle păsărilor puteau fi găsite pe listele de bucate, fiind adevărate delicatese, dar azi culegerea lor în Europa este interzisă.