În 1979, Len şi Cynthia Gisby şi vecinii lor, Geoff şi Pauline Simpson, din Lancashire, mergeau cu maşina prin Franţa, îndreptându-se spre Spania, unde doreau să-şi petreacă vacanţa. Au decis să-şi întrerupă călătoria şi să înnopteze pe valea Ronului, în apropiere de Montelimar, dar primul hotel la care au încercat să se cazeze era plin. Au fost îndrumaţi către un alt hotel aflat în afara şoselei principale, pe un drum desfundat. Deşi s-au înţeles greu cu omul de la recepţie, au reuşit în cele din urmă să obţină două camere. Au observat că hotelul era luminat cu gaz, iar în camere existau paturi de lemn cu pături în loc de pilote. Ferestrele nu aveau geamuri, iar în baie, săpunul era înfipt într-o ţepuşă de metal fixată în perete.
Şi masa a fost destul de ciudată: li s-a oferit biftec şi bere. La micul dejun au văzut că nişte jandarmi ce purtau mantale lungi şi coifuri înalte au venit să stea de vorbă cu o femeie îmbrăcată în rochie lungă şi încălţată cu ghete cu nasturi. Au crezut că au nimerit într-un hotel cu temă care acorda foarte multă atenţie până şi celui mai mic detaliu. Iar când li s-a adus nota de plată, au remarcat că suma era foarte mică. Fiecare din ei a plătit numai câteva pence.
Încântaţi de natura rustică a locului, cei patru au decis să revină acolo la întoarcere. Dar când s-au întors, hotelul parcă dispăruse complet. Şi lucru şi mai ciudat – toate fotografiile pe care le făcuseră cu acele locuri erau complet albe.