Cele mai incredibile 7 poveşti moderne cu naufragiaţi

Mulţi dintre noi au auzit povestea lui Robinson Crusoe. Acesta este un roman scris de Daniel Defoe, publicat pentru prima dată în 1719 și este adesea considerat primul roman scris vreodată în limba engleză. Cartea este o autobiografie de ficțiune a presupusului autor, al cărui nume este omonim cu cel al titlului romanului, descriind supraviețuirea și viața acestuia după naufragierea sa pe o insulă tropicală din largul coastei Venezuelei de astăzi, timp în care întâlnește locuitori nativi ai Americii, captivi și marinari răsculați, înainte de a fi salvat.

Bun… credem că în zilele noastre, atunci când avem parte de GPS, telefoane mobile, telefoane prin satelit, Internet, wireless etc., a fi naufragiat e aproape imposibil, pentru că cineva ne va vedea oricum. Dar, iată că nu e aşa. Vă prezentăm în acest articol câteva poveşti interesante şi bizare despre „naufragiaţi moderni” care s-au „pierdut” intenţionat (sau nu) de lumea modernă şi şi-au trăit vieţile solitari în zone şi insule pustii. Poate că la unii chiar le place acest lucru!

Aşadar, să începem cu aceste povestiri! Fiţi pe fază!

1) Pescarul care s-a pierdut pe mare timp de 13 luni!

La începutul anului 2014, Jose Salvador Alvarenga a fost găsit într-un atol din Insulele Marshall (în Oceanul Pacific, la est de Filipine), după ce a plutit în derivă pe o barcă mică de pescuit timp de 13 luni. El şi-a început călătoria din Mexic, la mai mult de 9.000 de km departare. Unii au pus la îndoială veridicitatea poveştii sale, dar se pare a fi adevărată.

Potrivit lui Alvarenga, el s-a dus la pescuit într-o zi, în decembrie 2012, împreună cu un tovarăş, dar a fost prins într-o furtună care i-a distrus motorul și l-a lăsat în derivă timp de 13 luni. Însoțitorul său, pescarul Ezequiel Cordoba, nu a supravieţuit. Alvarenga a declarat că bărbatul mai tânăr a murit la patru săptămâni de la călătoria lor, deoarece nu a fost în stare să bea sânge de broască țestoasă și să mănânce pește crud. Alvarenga s-a reunit cu familia sa în El Salvador și continuă să se confrunte cu probleme de sănătate din cauza călătoriei.

2) Familia care a supraviețuit cu sânge de broască țestoasă în timp ce s-a pierdut pe mare pentru 38 zile

În 1971, familia Robertson s-a urcat pe iahtul lor Lucette, în portul Falmouth, Cornwall (Marea Britanie) pentru a naviga în jurul lumii. După 18 luni de călătorie, ei au ajuns la 300 de km de Insulele Galapagos, atunci când catastrofa i-a lovit. Ambarcaţiunea lor a fost lovit de o plasă ucigaşă de balene, și astfel a fost distrusă în câteva minute. Familia s-a refugiat la bordul unei şalupe, agăţată de iaht. Ei aveau apă suficientă doar pentru 10 zile, iar singurele alimente disponibile erau un sac cu ceapă, o cutie de biscuiți, 10 de portocale, 6 lămâi și o jumătate de kilogram de dulciuri cu glucoză. Când au rămas fără provizii, familia a băut sânge de broască țestoasă pentru a supravietui.

Lyn Robinson, mama şi soţia familiei, a fost o asistentă medicală, şi astfel a conceput o tehnică pentru a-i menține hidrataţi cu apa de ploaie colectată în barcă. Ea știa că apa, care era contaminată cu sânge de broască ţestoasă ar fi fost otrăvitoare daca ar fi fost luată pe cale orală și a insistat ca familia ei să ia clisme, folosind tuburile dintr-o scară.

La 23 iulie 1972, familia a fost recuperată de o navă japoneză aflată în apropiere.

3) Neo-zeelandezul care şi-a trăit visul de a deveni un naufragiat în Pacificul de Sud

Neo-zeelandezul Tom Neale a trăit pe un atol de corali din Suwarrow în Insulele Cook (în mijlocul Oceanului Pacific), pentru 16 ani, în trei perioade, între 1952 și 1977.

Neale avea acest vis (de a fi un naufragiat) de peste 30 de ani, înainte ca visul său să devină realitate la vârsta de 51 de ani. După ce s-a întâlnit cu scriitorul Robert Dean Frisbie, acesta i-a povestit mai multe lucruri despre Suwarrow, şi a devenit fascinat de acest atol, ştiind că acesta va deveni „casa” lui. În octombrie 1952, Neale şi-a adunat alimente, tutun, diverse instrumente și două pisici și s-a îmbarcat pentru insulă. El a trăit în clădiri părăsite de către armată în timpul celui de-al doilea război mondial. Neale s-a adaptat la viaţa de pe insulă destul de ușor și s-a hrănit cu pește, crabi, scoici, ouă, nuci de cocos, arborele de pâine, banane și diverse legume.

Neale a trăit pe insulă până în 1977, atunci când cancerul l-a forțat să se întoarcă pe continent. El a murit după opt luni. Mormântul său se află în cimitirul din Insulele Cook, vizavi de aeroport.

4) Femeia Inuit care a supraviețuit singură pe o insulă din Oceanul Arctic timp de doi ani

Ada Blackjack a fost o femeie Inuit care a fost „naufragiată” pe Insula Wrangel (nelocuită) din nordul Siberiei. La 16 septembrie 1921, Blackjack a fost una dintre cei cinci coloniști care au plecat într-o expediție în Insula Wrangel. De foame și disperare, trei membri ai expediției au părăsit tabăra în ianuarie 1923, călătorind 1.000 de km pe Marea îngheţată Chukchi din Siberia, pentru ajutor și alimente. Numai Ada și un membru al echipajului (bolnav) au fost lăsaţi în urmă. Ada a fost învățată cum să vâneze de către bărbatul rămas. Exploratorii nu s-au mai văzut din nou și, în aprilie 1923, Ada a rămas singură după moartea bărbatului care îl avea în grijă. Ada a fost până la urmă salvată.

Poreclită „femeia Robinson Crusoe”, Ada ura circul mediatic din jurul ei și a ales să trăiască o viață liniștită. În cele din urmă, ea s-a mutat înapoi în zona arctică, unde a trăit până la vârsta de 85 de ani.

5) Naufragiatul care trăieşte într-un parc naţional

David Burgess, în vârstă de 63 de ani, este un naufragiat „voluntar”, dar felul său de viață a fost amenințat de către oficialii locali, care au spus că s-a instalat ilegal în Parcul Național Exmoor (Marea Britanie), după ce a cerut drepturi de proprietate asupra terenului. Timp de aproape trei decenii, Burgess a trăit în parc într-o colibă improvizată, pe care singur şi-​​a construit-o. El doarme pe o saltea de frunze uscate.

În decembrie 2011, David şi oficialii parcului au ajuns la un acord care să-i permită bărbatului să rămână în coliba sa din Parcul Național Exmoor. Este oarecum discutabil cât de „naufragiat” este Burgess, căci el se duce să trăiască cu prietenii săi din Exeter (o localitate din apropiere), în timpul lunilor de iarnă grea.

6) Omul care a petrecut 60 zile pe o insulă pustie, doar cu o cameră video

Fostul căpitan al armatei britanice, Ed Stafford, a petrecut 60 de zile pe o insulă pustie din Pacificul de Sud, înarmat cu doar o cameră video. Discovery Channel a difuzat un spectacol cu experiențele sale, intitulat „Gol şi naufragiat cu Ed Stafford”.

Când Stafford a fost abandonat pe insulă, a trebuit să învețe despre plantele locale, despre diferitele metode de pescuit și de vânătoare. În prima zi, el a găsit o peșteră în care să doarmă, melci de mare pentru mâncare și nuci de cocos pentru a bea. Stafford a avut nevoie de două săptămâni pentru a aprinde focul, după ce a identificat lemnul potrivit. Apoi, el a fost capabil să ucidă o capră sălbatică, pe care a jupuit-o, tăiat-o și curăţat-o. Capra i-a oferit mâncarea pentru întreaga săptămână.

Stafford spune cea mai mare dificultate pe care a întâlnit-o în călătoria sa a fost confruntarea cu izolarea. Din fericire pentru noi, călătoria lui insulă a fost înregistrată.

7) Cuplul care a efectuat un experiment social pentru a trăi ca şi naufragiaţi

Era în anul 1982, când Lucy Irvine (de 25 de ani) și soțul ei, Gerald Kingsland (de 49 de ani), au pornit pe insula Tuin, din largul coastei Indoneziei, pentru a trăi ca şi naufragiaţi. Cei doi au trebuit să se bazeze pe încredere pentru a supraviețui, ţinând cont de mediul natural destul de dificil. Când o secetă a lovit insula, cei doi aproape că au murit de foame și au fost salvați de către locuitorii din insulele vecine. După această experienţă inedită, femeia a declarat: „Intreaga experienţă mi-a servit bine. Mi-a permis să mă descopăr și să învăț o disciplină de care nu ştiam că aveam parte. Dar nu cred că aş mai încerca din nou. Pentru mine, a fost o chestie unică.”

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.