Asemănări frapante între Bucureştiul anului 1857 şi cel din zilele noastre – zici că nimic nu s-a schimbat de peste 160 de ani!

Polonezul Richard Kunisch, în calitate de diplomat, ajunge pentru 10 luni (în anul 1857) în Bucureşti. Foarte interesante sunt memoriile sale, în care vorbeşte despre atmosfera din Bucureşti, care se aseamănă atât de mult cu cea de azi, încât zici că nimic nu s-a schimbat în acest popor!

Citez din memoriile lui Kunisch:

* Despre câini: ”Câinii care hoinăresc în haite devin, s-ar zice, odată cu lăsarea întunericului, tot mai bravi, larma și urletele ajung aproape de nesuportat; adesea nu te poți apăra de atacurile lor decât cu bastonul”. Deşi în ultimii ani s-a mai rezolvat problema câinilor vagabonzi în Bucureşti, totuşi ei nu au dispărut complet de pe străzi, iar în unele locuri chiar constituie o problemă.

* Despre străzi: „Se mai pot desluși urme de străzi, dar ele sunt pe jumătate părăgenite. Peste tot moloz, grămezi de dărămături, surpături de ziduri și pivnițe (…) E nevoie, desigur, de o bună cunoaștere a lucrurilor ca să ieși din această piață fără să cazi în vreun șanț, fără să te împiedici de numeroasele grămezi de pietre și dărâmături”. În mod categoric, faţă de acum peste 160 de ani, străzile arată mult mai bine, însă o parte din ele sunt dezastroase şi azi în Bucureşti: gropi, şanţuri pe marginea străzilor, din cauza lucrărilor neterminate, etc.

* Despre trăsuri (maşini): „Pavajul e prost (…) dar trăsuri mai elegante sau trase de cai mai nobili decât cele care huruie pe aceste pavaje nu se văd, nici la Viena nici la Paris”. Wow! Ce se întâmpla în urmă cu peste un secol şi jumătate în Bucureşti, acelaşi lucru se observă şi în zilele noastre. Mulţi străini, care au venit pentru prima oară în capitala României, au declarat că atâtea maşini luxoase nu au văzut nicăieri în lume ca în Bucureşti! Dovada că românilor le-a plăcut întotdeauna să fie parveniţi…