Cum au apărut micii în România? O poveste uluitoare din Bucureştiul anului 1896…
De 1 mai, de Paşti, de alte sărbători sau în timpul weekend-ului, mulţi români ies la grătar pentru a mânca nişte… mici (mititei). Dar, cum au apărut micii în România şi de ce sunt ei atât de apreciaţi? O legendă urbană spune că ei ar fi apărut la Bucureşti, pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, mai precis în 1896.
„La Iordache” se numea cârciuma unde se servea (se spune) cei mai buni cârnaţi din Bucureşti. Doi domni se duse la acea cârciumă şi cerură de la un chelner două porţii de cârnaţi şi două beri reci.
Însă, porţia de cârnaţi nu putu fu onorată, întrucât cârnaţii erau preparaţi pe loc, manual, iar maţele de porc nu sosiseră în ziua aceea. Şi, pentru ca clienţii să nu rămână flămânzi şi supăraţi, bucătarul cârciumii hotărî ca tocătura de carne să fie făcută la grătar. Fiecare porţie de carne tocată era cam mică, aşa că numele lor a rămas „mici” sau „mititei”.
Clienţii au fost foarte mulţumiţi de noul sortiment gustos de carne, la grătar, iar vestea ducându-se foarte repede, a doua zi la cârciuma „La Iordache” toată lumea cerea mititei. Apoi, mititeii s-au răspândit în tot Bucureştiul, şi ulterior în toată ţara, devenind un fel de simbol naţional…
De 1 mai, de Paşti, de alte sărbători sau în timpul weekend-ului, mulţi români ies la grătar pentru a mânca nişte… mici (mititei). Dar, cum au apărut micii în România şi de ce sunt ei atât de apreciaţi? O legendă urbană spune că ei ar fi apărut la Bucureşti, pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, mai precis în 1896.
