Despre Adrian Păunescu s-au spus foarte multe: că ar fi fost „ceauşist”, „comunist”, că ar fi scris poezii de odă pentru Ceauşescu etc. Probabil că multe din acuzaţii sunt adevărate, însă noi, ca oameni, ne-am obişnuit ca la un personaj controversat (cum a fost Păunescu) să vedem doar lucrurile rele, nu şi cele bune.
Poetul Adrian Păunescu a murit în anul 2010, dar nu se poate spune că nu a fost, uneori, un adevărat vizionar. Parcă a prevestit anul 2020, atunci când omenirea a fost cuprinsă de un virus periculos, mulţi dintre noi fiind obligaţi să stăm în case în unele perioade din acest an.
Iată, de exemplu, incredibila poezie pe care Păunescu a scris-o în urmă cu mulţi ani:
„Miroase-a carantină peste veac / Bolnavii sunt chemaţi să se supună / În încercarea ultimă, comună / Să li se spună: „nu mai aveţi leac”.
Murim aici şi nimeni nu ne-aude / Blocaţi între o yală şi-o fereastră / Şi ne e dor de oameni şi de rude / Şi ne e dor de însăşi viaţa noastră”.
Bolnavi, carantină, moarte – toate aceste cuvinte nu vă produc un declic? Nu cumva poetul ne descrie extrem de bine vremurile pe care le trăim acum? Nu-i aşa că ne e dor la toţi de viaţa noastră de dinainte de pandemie?