Un mare mister biblic: cine erau „fiii Domnului” care s-au împreunat cu fiicele oamenilor în vremuri străvechi? „Îngerii căzuţi” sau chiar extratereştrii?

În Biblie, există un fragment misterios care a creat multe controverse în rândul multora: „Când oamenii au început să crească în număr pe pământ şi li s-au născut fiice, fiii lui Dumnezeu au văzut că fiicele oamenilor sunt frumoase şi s-au căsătorit cu toate dintre ele pe care le-au ales.“ A existat o dezbatere aprinsă în privinţa expresiei „fiii Domnului“: ce
înseamnă ea de fapt?

O şcoală de gândire susţine că e vorba de „uriaşi“, în timp ce alţii sunt la fel de convinşi că înseamnă „îngerii căzuţi”, adică „spiritele apostate”. Dacă iei literal expresia „fiii lui Dumnezeu”, asta înseamnă că Domnul trebuie să fi avut copii – toate acestea petrecându-se în epoca lui Adam! Iar ei au avut relaţii intime cu fiicele oamenilor. Dacă expresia înseamnă „îngeri decăzuţi”, atunci trebuie să fi existat un conflict în cer.

În apocrifa „Carte a lui Enoh” ni se dau mai multe detalii cu privire la aceşti „îngeri căzuţi” / extratereştri / demoni (sau ce fiinţe o fi fost), ei aterizând din ceruri pe muntele Hermon:

„Şi a venit vremea când copiii oamenilor s-au înmulţit, iar în zilele acelea li s-au născut fete frumoase şi ispititoare. Dar când îngerii, copiii cerului, le-au văzut, au râvnit la ele şi şi-au spus unul altuia: „Haide, să ne alegem neveste dintre copiii oamenilor şi să ne aducă nouă copii.“ Iar Semiaza, care era conducătorul lor, a grăit către ei: „Îmi este teamă că voi nu veţi vrea să faceţi aşa şi că eu singur voi fi pedepsit pentru un păcat mare.“ Iar ei i-au răspuns cu toţii şi au spus: „Să facem cu toţii un legământ şi să ne legăm prin grele blesteme să nu renunţăm la acest plan, ci să facem fapta.“ Apoi au jurat toţi împreună şi s-au legat să o facă prin blesteme, unul pe altul. Iar ei au fost în număr de două sute, cei care au coborât în zilele lui Jared pe vârful Muntelui Hermon”.

Dacă erau îngeri autentici (veniţi din altă dimensiuni), puteau ei să comită „păcatul” acesta, de a întreţine relaţii intime cu fiicele oamenilor? Îngerii n-ar trebui să poată acest lucru.

Aşadar, un echipaj de două sute de „fii ai cerului“ aterizează pe Muntele Hermon; ei observă frumoasele fecioare pământene şi decid să facă ceea ce este natural: să se împreuneze cu pământencele. Dar, din cauză că este interzis, ei fac un pact cum că vor participa toţi şi că nu vor perminte ca nimic să stea între ei şi ţintele lor.

Ar mai putea exista însă şi o altă explicaţie: extratereştrii. În „Cartea lui Enoh” ni se oferă lista cu numele principalilor răzvrătiţi, apoi Enoh le descrie faptele: „Când Azael i-a învăţat pe oameni să producă săbii şi cuţite şi scuturi şi pieptare şi le-a făcut cunoscute metalele pământului şi arta de a le prelucra şi brăţări şi podoabe, ca şi folosirea stibiului, şi cum se fac frumoase toate felurile de pietre scumpe şi toate tincturile colorate… Semiaza i-a învăţat incantaţiile şi cum se taie rădăcinile… Baraqijal i-a învăţat astrologia, Kokabel, constelaţiile, Ezeqeel, cunoaşterea norilor, Araqiel, semnele pământului, Shamsiel, semnele soarelui, iar Sariel drumul lunii…“