Doi tineri au fost salvaţi în mijlocul viscolului de un înger
Scriitoarea Joan Wester Anderson relatează o poveste impresionantă referitoare la fiul său, Tim. În ajunul Crăciunului din 1983, acesta se întorcea acasă, la Chicago, de la Colegiul din Connecticut, împreună cu doi prieteni. Afară era un ger cumplit. Tim îl lăsase pe unul dintre prieteni în Indiana şi conducea acum maşina pe un drum de ţară, când aceasta s-a oprit pe neaşteptate. Tim şi prietenul său s-au uitat unul la altul îngroziţi, căci crainicul de la radio anunţa ger şi îi sfătuia pe oameni să nu iasă afară, unde sufla crivăţul. Cât vedeai cu ochii nu era nicio casă şi nicio altă maşină; peste întregul ţinut se lăsa bezna nopţii.
În timp ce se luptau să-şi păstreze calmul şi să nu moară de frig, au văzut dintr-o dată nişte faruri în oglinda retrovizoare. Cineva a bătut apoi în geam şi a întrebat: „Aveţi nevoie de tractare?” Vocea aparţinea şoferului de pe un camion de tractat vehicule care i-a tras apoi, astfel că băieţii au reuşit să ajungă acasă.
Când au ajuns la destinaţie, Tim s-a repezit în casă şi a cerut bani ca să-i plătească pentru remorcare celui care îi salvase. Dar maşina de tractat de afară dispăruse, împreună cu şoferul. Şi, în mod straniu, nu au găsit decât un singur rând de urme de cauciucuri pe zăpadă, cele lăsate de maşina lui Tim.
Dacă maşina aceea nu ar fi sosit şi nu i-ar fi remorcat, fără îndoială că cei doi tineri ar fi murit îngheţaţi. Tim şi mama lui, Joan, sunt convinşi că un înger le-a ascultat rugăciunile în ajunul Crăciunului din 1983 şi a intervenit pentru a preîntâmpina nenorocirea.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Scriitoarea Joan Wester Anderson relatează o poveste impresionantă referitoare la fiul său, Tim. În ajunul Crăciunului din 1983, acesta se întorcea acasă, la Chicago, de la Colegiul din Connecticut, împreună cu doi prieteni. Afară era un ger cumplit. Tim îl lăsase pe unul dintre prieteni în Indiana şi conducea acum maşina pe un drum de ţară, când aceasta s-a oprit pe neaşteptate. Tim şi prietenul său s-au uitat unul la altul îngroziţi, căci crainicul de la radio anunţa ger şi îi sfătuia pe oameni să nu iasă afară, unde sufla crivăţul. Cât vedeai cu ochii nu era nicio casă şi nicio altă maşină; peste întregul ţinut se lăsa bezna nopţii.
