„Am văzut o creatură cu doi ochi imenşi, cu privirea cea mai dezgustătoare observată vreodată…” În jurul ei era un frig cumplit…

5.706 vizualizari

creaturaMisticul englez Geoffrey Hodson, a scris în 1925 o carte intitulată „Fairies at Work and Play” („Zâne la joacă şi la treabă”), în care sunt relatate diferite întâlniri cu făpturi ireale. Iată una din ele, petrecută într-o pădure de conifere, în regiunea de lacuri din nordul Angliei.

„Mi s-a părut că am în faţa ochilor o creatură enormă, de cu­loare roşu-aprins, care semăna cu un liliac şi a cărei privire mă ţin­tuia. Nu pot să spun că semăna cu un om; părea mai degrabă un liliac cu faţă ome­nească. De cum s-a simţit observată, s-a trans­for­mat pe loc într-o formă umană şi mă sfida, uitându-se fix în ochii mei. Apoi a intrat, ca prin minune, în coasta dealului şi a dispărut.”

Într-o lucrare recentă des­pre animalele misterioase din Anglia şi Ir­landa, biologul englez Graham McEwan relatează poves­tea unei creaturi de coş­mar care a fost văzută în şcoala din satul Goodhurst, în comitatul Kent. Întâmplarea s-a petrecut în 1950. Pen­tru a putea să lucreze în linişte, învă­ţă­toarea Joan Forman, care se îndeletnicea şi cu literatura, s-a hotărât să-şi petreacă primele zile din vacanţa de vară în şcoală, unde era linişte. S-a instalat într-o cameră situată în partea mai veche a clădirii, apro­vizionându-se cu hârtie şi o maşină de scris. Iată însă că într-o noapte, sim­ţin­du-se privită de cineva, a descoperit în odaie o „creatură” care se târa în partea stângă a patului.

„Avea cam 60 cm lun­gime, cât o pisică sau un câine mai mic. Cu toate acestea, nu semăna cu nici unul dintre aceste animale. Creatura avea doi ochi imenşi, adaptaţi la vederea în noap­te, ca aceia ai unui lemurian. De ei îmi amintesc cel mai bine. M-au frapat prin fixitatea privirii pe care mi-o arun­­cau. Cred că este privirea cea mai dezgus­tătoare pe care am văzut-o vreodată. Din acea fiinţă emana o senzaţie de răutate şi de obscenitate ex­tremă.” Pe durata pre­zenţei bizarei făpturi, în ca­me­ră a fost un frig cumplit. Căldura a revenit o dată cu zorii zilei, când creatura a dispărut. Dar povestea nu se termină aici. Pes­te câteva luni, un tânăr ins­ti­tu­tor, succesorul Joanei Forman în şcoa­la din Good­hurst, a trăit o ex­perienţă i­dentică.