Războaiele navale moderne îşi au originea în epoca elisabetană, când a fost introdus în premieră un stas al tunurilor de pe vase. Testarea tunurilor recuperate de pe o epavă a unei nave de război din vremea reginei Elisabeta I a relevat că acestea erau turnate după un acelaşi calapod, putând astfel împroşca inamicul cu acelaşi tip de proiectile. “Acest aspect a marcat începutul mecanizării războiului”, a declarat Eric Grove, profesor de istorie navală la Universitatea Salford.
Până acum se crezuse că regina Elisabeta I a folosit aceleaşi tipuri de tunuri ca şi tatăl său, Henric al VIII-lea, a cărui navă amiral, deşi extrem de avansată pentru acele vremuri, era dotată cu tunuri de diferite mărimi şi capacităţi de atac. “Flota reginei Elisabeta I a introdus pentru prima oară un standard pentru tunuri. Se făcuse astfel un mare pas înainte în felul în care se desfăşurau bătăliile pe mare, Anglia devenind superioară inamicilor săi. Aceeaşi tehnologie militară a fost folosită şi de amiralul Nelson, 200 de ani mai târziu”, a explicat arheologul Mensun Bound, de la Universitatea Oxford.
Studiul britanicilor a venit în urma descoperirii primei epave a unei nave de război din epoca elisabetană, datând din jurul anului 1592. Pentru a testa forţa tunurilor, oamenii de ştiinţă au construit replici ale acestora, descoperind că erau capabile să arunce proiectile cu o viteză apropiată de cea a sunetului.
