Tu ai putea ierta pe cineva cu adevărat? Un sfat bun pentru voi
Trăim perioada Paştelui, în care majoritatea dintre noi ar trebui să punem în practică îndemnul lui Hristos să ne iubim, să fim iertători, să întoarcem şi celălalt obraz atunci când cineva ne loveşte. Dar câţi dintre noi ar putea face asta? Dacă suntem în trafic şi cineva greşeşte şi ne „ia faţa”, îl înjurăm copios şi mai că ne vine să-l luăm la bătaie. Dacă ne ducem la supermarket şi cineva se bagă înaintea noastră, ne înfuriem atât de tare încât ne vine să-i crăpăm capul. Dacă mergem pe stradă şi cineva ne stropeşte, poate din greşeală, cu apă, o furie şi o ură imensă apare în interiorul nostru. De unde atâta ură pentru nişte lucruri banale? De ce nu suntem în stare să ne iubim aproapele, de ce nu putem să iertăm? De ce? Prea multe ‘de ce’-uri?
Am un sfat pentru toţi (inclusiv pentru cei ce nu cred în învăţăturile lui Hristos). Atunci când cineva vă înfurie tare, nu reacţionaţi imediat; lăsaţi ca furia să dispară şi reanalizaţi situaţia după…3 zile, să spunem. Ia vedeţi…după 3 zile mai simţiţi aceeaşi furie? Sau totul o să vi se pară o prostie? Gurdjieff, un mare mistic rus, s-a transformat interior de la o promisiune. El i-a promis bunicului său, ce se afla pe patul de moarte, că…nu se va reacţiona la furie decât după 3 zile. Atunci când cineva îl enerva foarte tare, de îl făcea să crească furia şi tensiunea în el, el îi spunea: „Uite ce…nu pot să-ţi zic nimic sau să-ţi fac nimic, pentru că am o promisiune de îndeplinit, făcută bunicului meu. După 3 zile, am sa reacţionez, dar nu acum”. După 3 zile, furia dispărea total, ura dispărea şi apărea natural iertarea. Încercaţi şi voi la fel! O să vedeţi o schimbare interioară în voi. Să fiţi iubiţi şi un Paşte fericit!
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Trăim perioada Paştelui, în care majoritatea dintre noi ar trebui să punem în practică îndemnul lui Hristos să ne iubim, să fim iertători, să întoarcem şi celălalt obraz atunci când cineva ne loveşte. Dar câţi dintre noi ar putea face asta? Dacă suntem în trafic şi cineva greşeşte şi ne „ia faţa”, îl înjurăm copios şi mai că ne vine să-l luăm la bătaie. Dacă ne ducem la supermarket şi cineva se bagă înaintea noastră, ne înfuriem atât de tare încât ne vine să-i crăpăm capul. Dacă mergem pe stradă şi cineva ne stropeşte, poate din greşeală, cu apă, o furie şi o ură imensă apare în interiorul nostru. De unde atâta ură pentru nişte lucruri banale? De ce nu suntem în stare să ne iubim aproapele, de ce nu putem să iertăm? De ce? Prea multe ‘de ce’-uri?
