Sumerienii, consideraţi prima civilizaţie din lume, au cuvinte şi tradiţii asemănătoare cu cele ale românilor! Coincidenţă?


Dacă ne uităm la istorie şi arheologie, vom constata că există asemănări frapante între sumerieni (consideraţi a fi prima civilizaţie a omenirii) şi traci. Iată câteva „coincidenţe” care ar trebui să ne pună cu adevărat pe gânduri:

* Primul om care a locuit oraşul sumerian Eridu, conform mitologiilor, se numea ADAPA, adică a adăpa animale, pe româneşte. Era acesta un păstor?

* Regii sumerieni purtau în luptă o sabie simbolică în formă de seceră. Sicca, sabia dacă, a dacilor avea o formă asemănătoare.

* În toponimiile sumeriene recunoaştem cuvinte româneşti: LAGAŞ (LUGOJ), MARI (MARE), BABILI (BABELE), TE PE GAURA (GAURĂ), etc.

* Descifrarea limbii sumeriene este incompletă şi extrem de dificilă. Totuşi, cuvintele descifrate se aseamănă frapant cu unele din limba română. De exemplu, MAMI este zeiţa care l-a zămislit pe om pe pământ. INIM înseamnă cuvânt şi, de aici ne aducem aminte de expresia „cuvânt spus din inimă”.

* Există cuvinte în limba sumeriană care în limba română fac relaţii cu expresii şi cuvinte asemănătoare: EMES = vară (asemănător cu imaş, loc de păscut pentru vite); GURAS = viteaz (foarte asemănător cu „curaj”); PISAN = şef la arhive (foarte asemănător cu „pisanie”).

Toate acestea ne duc la concluzia că limba sumeriană este o limbă europeană ancestrală, cu vechime de 5.000 de ani.

În 1833, Franz Bopp, în faimoasa sa lucrare „Gramatica comparată a limbilor sanscrită, zendă, armeană, greacă, latină, lituaniană, slavă veche, getică şi germană”, a afirmat că majoritatea limbilor europene – greaca, latina, celtica, germana, lituaniana, slava, albaneza, armeana, ca şi două limbi asiatice – indiana şi iraniana – constituie o unitate lingvistică. Iar renumitul lingvist Johanes Schmidt plasează limba tracă în centrul limbilor europene.


DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.