Cele mai ucigătoare 5 plante din lume

71 vizualizari

Natura are legile ei şi de câte ori omul, din ignoranţă sau aroganţă, încearcă să intervină, rezultatele sunt, de cele mai multe ori, dezastruoase. Vom urmări în cadrul acestui articol un top al celor mai mari dezastre biologice cauzate de plante.

1) Copacul raiului

ailanthus-altissima

Un import din China, popular în Europa, în secolul 18, a fost „copacul raiului”, Ailanthus altissima, care a devenit foarte căutat în Franţa, Germania, Anglia, Italia şi, mai târziu, în Europa de Est, ca un copac ornamental. Spre surpriza tuturor, s-a descoperit că acest copac e extrem de toxic pentru speciile locale de arbori şi plante perene. A distrus coniferele şi esenţele de lemn tare (stejar, fag) peste tot unde a fost introdus. Un copac extrem de prolific, acesta este dotat cu o secreţie de chimicale, din familia allianthonelor, care ucid plante.

Aceste toxine se află în sevă, în coajă, prin frunze şi seminţe. Un singur copac elimină vegetaţia pe 100 de hectare în 3-4 ani. Având un miros specific, respingător, îndepărtează păsările şi animalele, iar paraziţii de plante nu-l vor afecta.

2) Iarba canadiană de gârlă

elodea-canadensis

Iarba canadiană de gârlă, Elodea Canadensis, e o plantă subacvatică originară din America de Nord, care a ajuns, într-un fel sau altul, în Anglia, Irlanda, Germania, Polonia, România, Ucraina, Bulgaria, Egipt şi Spania. Se bănuieşte că seminţele acestei plante au fost răspândite de către păsările migratoare. În America această plantă este răspândită, de la un lac la altul, pe fundul bărcilor care sunt trase pe remorci.

Prezenţa acestei plante distruge fauna acvatică printr-un consum intens de oxigen. Peştii, viermii şi moluştele dispar, iar păsările care se hrănesc în aceste ape mor, de asemenea. Pagubele economice şi ecologice sunt evidente, în multe ţări din Europa, Asia şi Africa, unde s-a stabilit iarba canadiană de gârlă.

3) Buruiana japoneză cu noduri

fallopia-japonica

Una dintre cele mai periculoase specii invadatoare de plante vine din Japonia: mică buruiană japoneză cu noduri, Fallopia japonica. Are o tulpină scundă, cu noduri, care seamănă cu cele de bambus, dar nu e înrudită cu acesta. Comisia de Conservare a Naturii, din cadrul ONU, a definit această plantă că cel mai mare dezastru biologic al secolului XX. Metoda de răspândire a acestei plante nu e clară.

Având rădăcini extrem de adânci şi de puternice, produce daune semnificative drumurilor, clădirilor, culturilor agricole în Europa, America şi Africa. Rezistând bine iernilor grele, planta îşi revine după cosit, tăiat sau după tratamente chimice cu ierbicide.

4) Floarea gheţii

carpobrotus-edulis

Floarea gheţii, Carpobratus edulis, vine din Africa de Sud şi prin mecanisme de răspândire absolut necunoscute a împânzit bune părţi din Europa, America şi Australia. Planta produce un fruct similar smochinei, amar la gust, care în Africa se consuma sărat, cu bere.

Planta îşi formează o reţea densă de rădăcini care face supravieţuirea imposibilă pentru alte plante. Aşa se explică atâtea păşuni sterile în Franţa, Anglia sau Elveţia. Recent, floarea gheţii s-a descoperit în Polonia şi Ucraina şi probabil există şi în România. Adaptată bine la condiţiile locale, este extrem de greu de eliminat.

5) Kudzu

pueraria-lobata

Planta considerată numărul 1 în dezastrele biologice e, fără îndoială, kudzu, Pueraria lobata, un emigrant din Japonia. Iniţial importată în Statele Unite şi Anglia, ca un agent de consolidare a solurilor instabile, pentru prevenţia eroziunilor, a fost considerată, un timp, furaj. Este o vită, similară viţei de vie sălbatică, prefera umezeala, căldura şi alte plante pe care se caţăra.

În unele cazuri s-a constatat o creştere extrem de rapidă, în exces, de peste un metru pe zi. În final, terenurile acoperite de kudzu încetează producţia agricolă, fie vorba de cereale, fructe sau legume. Găsită acum în Africa de Vest, Europa şi Australia, această plantă oferă adăpost excepţional pentru reptile şi are urmări negative din punct de vedere economic. La ultima examinare s-a constatat că aceasta kudzu e nocivă pentru vite şi nu se poate folosi ca sursă furajeră.

Sursa: www.ziare.com