În lume multe lucruri par a fi eterne, dar parcă nimic nu sunt mai fascinante decât „poveştile nemuritoare”. Iar una dintre cele mai cunoscute poveşti nemuritoare este, fără îndoială, „Alba ca zăpada şi cei şapte pitici”, care a devenit celebră după ce a fost adaptată ca un desene animat, în anul 1937, de către studiourile Walt Disney (dacă vreţi să aflaţi mai multe despre această producţie, puteţi citi articolul meu din noiembrie 2018 – 12 lucruri extraordinare şi puţin ştiute despre celebrul desene animat “Albă ca zăpada şi cei şapte pitici”).
„Alba ca zăpadă şi cei şapte pitici” apare în Poveştile Fraţilor Grimm, de la începutul secolului al XIX-lea, însă mulţi consideră că fraţii germani s-au inspirat din autorul italian Giambatista Basile, care a adunat câteva povești în lucrarea sa „Pentamerone” (1643), unde putem citi o poveste numită „Tânăra sclavă”, considerată a fi prima versiune scrisă a „Albei ca zăpada”, deși ea are asemănări cu „Frumoasa din pădurea adormită” şi „Frumoasa și Bestia”.
Mama naturală malefică înlocuită cu mama vitregă
Fraţii Grimm şi-au editat de mai multe ori basmele, pe parcursul anilor. Se ştie că în povestea finală a Albei ca Zăpada (versiunea din 1819), cea care îi doreşte răul, vrăjitoarea, este mama ei vitregă, regina. Însă, în manuscrisul original din 1810, figura întunecată, femeia care o urăște pe fetiță până la moarte, este chiar mama ei, nu mama vitregă. Înlocuirea personajului matern malefic cu un altul, ce nu are legătură de sânge cu personajul principal, este o „curățare” realizată relativ frecvent de către Fraţii Grimm, ca de exemplu în povestirile „Hansel și Gretel” și „Mama Holle”.
Puterea oglinzii
Puterea malefică a reginei-mamă se bazează pe un aparat magic, Oglinda – un judecător aspru și nemilos care, ca şi Providența, are puterea omniscienței. Se ştie că, încă din Antichitate, oglinzii i s-au atribuit puteri de divinaţie. În povestea Fraţilor Grimm, Alba ca Zăpada avea doar 7 ani, atunci când oglinda decide că ea e mai frumoasă decât regina. Chiar și pentru standardele medievale, atunci când fetele tinere se căsătoreau de la vârsta de 10 ani, aceasta (7 ani) este o vârstă foarte fragedă pentru a ajunge la pubertate.
Simbolistica jertfei tinerelor fecioare
Plină de invidie, simțindu-se că puterea ei este ameninţată de frumusețea în creștere a tinerei fete, regina îi ordonă unui vânător (care în alte variante este chiar iubitul ei) să o omoare pe Alba ca zăpada și să-i aducă înapoi plămânii și ficatul. Vânătorul o duce pe fată în pădure, dar când o să o omoare, se simte deodată incapabil să rănească pe cineva de o asemenea frumusețe. În cele din urmă, o abandonează în pădurea adâncă, convins fiind că fiarele sălbatice o vor devora. Vânătorul înlocuieşte organele tinerei fecioare cu cele ale unui mistreţ pe care l-a ucis. Faptul că regina îşi doreşte organele interne ale fetei, acest lucru poate reprezenta o reminiscență a jertfelor fecioarelor din timpul Antichităţii, făcute pentru a potoli furia zeilor.
Un ritual canibalistic malefic: devorarea presupuselor organe ale Albei ca zăpada
Atunci când regina primește organele pe care ea le credea a fi ale fiicei sale, decide că trebuie să le mănânce, într-un ritual canibalistic. Acest lucru se baza pe credința antică că mâncarea cărnii dușmanilor unei persoane reprezintă o sursă de putere fizică. Regina crede că, devorându-i organele „Albei ca zăpada”, îi va împrumuta frumuseţea. Alegerea organelor este relevantă: plămânii reprezintă respirația, spiritul; iar ficatul este un simbol al purificării, deoarece curăță sângele.
Cum au apărut piticii?
Dar, fiarele sălbatice din pădure nu i-au făcut niciun rău Albei ca zăpada, care și-a găsit un loc de odihnă: casa în care trăiesc cei șapte pitici. Aceştia nu există în textul italian din secolul al XVII-lea, dar reprezintă o apariţie tradițională în folclorul german, fiind asociaţi cu mineritul. Deși în unele versiuni piticii sunt hoți, în povestea Fraţilor Grimm ei sunt doar nişte mineri care caută aur.
Piticii o lasă pe Alba ca zăpada să stea în casa lor, cu o singură condiţie: să gătească, să facă patul, să spele, să coase, să tricoteze și să păstreze totul curat. Interesant e că această condiţie aduc aminte de obligațiile de uz casnic ale femeii aflate într-o căsătorie de modă veche.
Darurile otrăvite ale reginei malefice şi simbolistica lor
Ulterior, regina malefică află că Alba ca zăpada trăiește, prin intermediul oglinzii sale magice. Acesta este punctul în care ea recurge pe deplin la vrăjitorie, mergând în camera ei secretă pentru a prepara niște poțiuni, apoi deghizându-se ca o bătrână pentru a vizita fetița din pădure. Primele sale două cadouri (dantela de corset asfixiaantă și pieptenele otrăvit) nu sunt suficient de puternice pentru a o ucide pe Alba ca zăpada, care este salvată de pitici. Însă, până la urmă, Alba ca zăpada muşcă din mărul otrăvit. Interesant e faptul că această muşcătură din măr ne amintește de păcatul original din Biblie.
Moartea Albei ca zăpada şi învierea ei
Gândindu-se că a murit, piticii o pun pe Alba ca zăpada, destul de morbid, într-un sicriu de sticlă. Dar, desigur, ea nu se descompune – ea este acolo, nemişcată ca o sfântă. Ea rămâne în sicriu „foarte mult timp”, în timpul căreia probabil că ajunge la pubertate.
Un prinţ se îndrăgosteşte de fata aflată în sicriu şi îi roagă pe pitici să o lase să o ia cu el. Ce putea face un tânăr prinț cu cadavrul unei frumoase prințese? Nu există un sărut dătător de viață, ca în „Frumoasa din pădurea adormită”; servitorii prinţului, au manipulat greşit sicriul de sticlă când acesta era transportat la castelul prințului, şi, printr-o minune, mărul otrăvit iese din gâtul Albei ca zăpada, iar aceasta reînvie instantaneu. Apoi, prințul îi cere să se căsătorească cu el, iar ea acceptă.
Povestea „Alba ca zăpada şi cei şapte pitici” are cu siguranţă mult simbolism în ea, însă un lucru frapant se desprinde din ea – faptul că frumuseţea are o putere mai mare decât vrăjitoria.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
În lume multe lucruri par a fi eterne, dar parcă nimic nu sunt mai fascinante decât „poveştile nemuritoare”. Iar una dintre cele mai cunoscute poveşti nemuritoare este, fără îndoială, „Alba ca zăpada şi cei şapte pitici”, care a devenit celebră după ce a fost adaptată ca un desene animat, în anul 1937, de către studiourile Walt Disney (dacă vreţi să aflaţi mai multe despre această producţie, puteţi citi articolul meu din noiembrie 2018 – 12 lucruri extraordinare şi puţin ştiute despre celebrul desene animat “Albă ca zăpada şi cei şapte pitici”).
