Aţi auzit de un crater de pe Venus ce poartă numele de Elena Văcărescu?

Pe Venus, un crater ca o floare roşie uriaşă, ce îşi deschide petalele fierbinţi pe un diametru de 32 de km, poartă numele poetei Elena Văcărescu (1864-1947). Faima ei este mai degrabă literară şi mondenă, căci puţini au auzit de activitatea sa politică şi culturală. Din pricina logodnei sale cu prinţul Ferdinand, neagreată de regele Carol I, a fost nevoită să plece în exil, la Paris.

Meritele ei depăşesc cu mult lumea literară, Elena Văcărescu fiind un model de femeie excepţională, inteligenţă şi iubitoare de ţară, mult admirată de contemporani. Ea a fost prima femeie-ambasadoare din România. A participat, în 1919, la Conferinţa de Pace de la Paris, în delegaţia condusă de Gheorghe Tătărescu, iar ulterior a fost numită secretar general al Asociaţiei romane de pe lângă Societatea Naţiunilor, organism precursor al ONU. Preşedintele delegaţiei romane era Nicolae Titulescu, pe care Elena Văcărescu l-a secondat, atât în chestiuni culturale, cât şi în acţiuni politice importante, în perioada cât a stat la Geneva, unde se afla sediul Societăţii.

Prietenul Elenei Văcărescu, marele poet francez Paul Valery, spunea că în ea coexistă un poet şi un admirabil om politic. În 1922, a fost aleasă membră permanentă în comitetul de conducere al Comisiei de Cooperare Intelectuală, iar peste doi ani va participa la fondarea Institutului Internaţional de Cooperare Intelectuală, alături de Paul Valery, Albert Einstein şi alte nume sonore. În 1925, a fost primită în Academia Română, care îşi deschisese porţile şi pentru femei, iar doi ani mai târziu, preşedintele Franţei îi va înmâna ordinul Legiunii de Onoare. A fost de două ori laureată a Academiei Franceze şi vrednică urmaşă a înaintaşilor ei Văcăreşti – Ienăchiţă şi Iancu – al căror testament l-a îndeplinit. („Urmaşilor mei, Văcăreşti,/ Las vouă moştenire/ Creşterea limbii romane/ Şi-a patriei cinstire.”)

A publicat mai multe volume de poezie şi proză şi a tradus în limba franceză din poeziile lui Eminescu, Blaga, Goga, Topârceanu, Minulescu, Vinea. A murit în 1947, purtând în suflet, dincolo de mormânt, durerea pentru soarta neamului ei pe care l-a iubit atâta şi pe care îl aşteptau anii lungi şi întunecaţi ai comunismului.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.