Dar, în materialele istorice pe care le-am găsit, am observat că există puncte de vedere total diferite şi chiar contradictorii. Astfel, contele ungur Istvan Szechenyi, atrăgea atenţia într-o carte publicată în anul 1835 asupra inevitabilelor consecinţe dezastruoase ale curentului de maghiarizare forţată. Plin de îngrijorare, el subliniază starea de izolare a ungurilor şi arată că toate celelalte popoare ale regatului ungar au rude în afara graniţelor sale, numai ungurii nu au rubedenii nicăieri în lume. „Românul din Ungaria având puţine cunoştinţe despre trecutul său, nu s-a trezit încă în acel revărsat de zori al naţionalităţii sale ; (…) dar nicio graniţă politică şi niciun fel de pază a graniţei nu e în stare să frângă înlănţuirea morală, care îl leagă de tulpina mamei învecinate. Este adevărat că Ţara Românească este încă slabă, dar îi stau în faţă deschise toate posibilităţile, căci unde învăţătura prin şcoli, administraţia prin birouri, contactul cu armata, conversaţia în societate se face în limba naţională, acolo devine posibilă orice dezvoltare”… „Patria – conclude Szechenyi – n-o formează pământul mort, ci oamenii vii” .
Preotul martir Stephan Ludwig Roth (1796-1849) publică, în 1842, la Braşov o broşură, în care se arată că „În Transilvania nu este necesar să fie impusă o limbă prin votul Dietei pentru a fi folosită de toată lumea, fiindcă această limbă există, ea nefiind nici limba germană, nici limba maghiară, ci limba română, pe care o cunosc toţi chiar fără s-o fi învăţat. Oricând se întâlnesc doi inşi (transilvăneni) de neam diferit, neputându-se înţelege în propria lor limbă, graiul românesc le este la îndemână spre a servi de tălmaci. Faci o călătorie, mergi la un târg – toată lumea ştie româneşte. Limba română (spre deosebire de germana ori maghiara) o înveţi aproape fără să vrei, din contactul zilnic de pe stradă. Dintr-o dată observi că ştii româneşte.”
Pe de altă parte, cred că toată lumea cunoaşte celebra Enciclopedie Britanică, una dintre cele mai prestigioase din lume. În ediţia sa din 1810 (pe care o puteţi citi on-line pe Internet, pe Archive.com), iată ce găsim scris despre Transilvania:
„TRANSILVANIA, o provincie a Europei, anexată Ungariei şi învecinată în nord de Ungaria Superioară şi Polonia, la est de Moldova şi Valahia, la sud de Valahia şi la vest de Ungaria Inferioară şi Superioară. Ea e înconjurată de peste tot de munţi înalţi, care, totuşi nu sunt goi. Locuitorii ei au cereale şi vin cât îşi doresc; există mine bogate în aur, argint, plumb, cupru, mercur şi aluminiu. A trecut prin mai multe revoluţii; acum ea aparţine casei de Austria. Religiile locuitorilor săi sunt diverse: papişti, luterani, calvinişti, socinieni, fotinieni, atieni, greci şi mahomedani. Are circa 162.000 de mile în lungime şi 150.000 de mile în lăţime. Administraţia este formată din 12 persoane, 3 romano-catolici, 3 luterani, 3 calvinişti şi 3 socinieni. Miliţia este comandată de guvernator, al cărui mandat este mult mai important, întrucât Transilvania a fost bastionul creştinătăţii. Este împărţită în mai multe districte mici, denumite palatinate sau judeţe. Este locuită de trei naţiuni diferite: saxoni, silezieni şi unguri. Hermannstadt (Sibiu) este capitala provinciei.”
Precum vedeţi, din acest articol, nu apare nicăieri scris despre români, ca şi cum aceştia nici nu ar exista. Cele trei naţiuni care locuiesc în Transilvania sunt: saxonii, silezienii şi ungurii. Nicio vorbă de români sau vlahi! S-au înşelat atât de tare cei care au editat Enciclopedia Britanică acum 2 secole, încât să nu aducă aminte de români?
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Problema Transilvaniei şi a istoriei sale a constituit dintotdeauna un subiect de mare controversă între istoricii români şi unguri. În articolul de ieri despre Transilvania (https://www.lovendal.ro/wp52/de-ce-transilvania-apartine-doar-ungariei-de-peste-1-000-de-ani-romanii-transilvaneni-sunt-din-albania/) prezentam opinia revizionismului maghiar despre Ardeal şi nu punctul meu de vedere (aşa cum am prezentat la finalul articolului şi sursa de unde am preluat acest articol).
