Transilvania era deja locuită de „daci şi traci”, în momentul în care ungurii au ocupat-o acum 1.000 de ani! Ce „drept istoric” mai au atunci maghiarii asupra ei?
Pentru că astăzi, 1 decembrie, este ziua naţională a României am să reiau un subiect care a fost dezbătut extrem de mult de sute de istorici români şi maghiari: a cui a fost iniţial provincia Transilvaniei? A românilor, ca moştenitori ai dacilor, sau a ungurilor? Teoria susţinută de istoricii maghiari este binecunoscută: atunci când hunii din Câmpia Panonică au ajuns în Transilvania, acest teritoriu ar fi fost unul nepopulat, „virgin”, şi atunci ungurii s-au instalat aici. Românii ar fi venit ceva mai târziu, după vreo 2-3 secole, venind din Albania (sic!). Istoricii unguri se mai întreabă de ce românii, care pretind că există ca naţiune pe teritoriul actual al României încă din secolul al 3-lea, nu au produs niciodată o revoluţie, un război de independenţă sau orice altă încercare pentru a-şi crea propria ţară, şi au trebuit să aştepte 16 secole, până în 1859, ca să se unească, şi atunci acest lucru s-a întâmplat datorită conjucturilor internaţionale favorabile.
Sincer, trebuie să recunosc că nu sunt specialist în acest domeniu, dar până în prezent am încercat să mă documentez cât mai bine şi, fără să intru în prea multe detalii, am să încerc să prezint câteva concluzii şi fapt clare:
* E total fals că Transilvania nu ar fi fost locuită în momentul când conducătorii huni au ajuns aici. Însă, totodată, e adevărat că nu tot teritoriul transilvanian era locuit, şi de aceea, regii unguri au adus pentru colonizare populaţie germană (saşi) şi hunică (secui), în partea de sud şi de est al Transilvaniei. Dar, centrul, vestul şi nordul provinciei era deja locuit de localnici. O spune chiar o cronică ungară, „Gesta Hungarorum”, scrisă în limba latină în jurul anului 1200, care arată că, atunci când ungurii au ajuns Transilvania, au întâlnit o populaţie locală, pe care a numit-o „blachi” sau „blasi”, ce seamănă al naibii de mult cu „vlach” sau „vlahi”, adică denumirea străveche a românilor în Evul Mediu. Aici, ungurii întâlnesc chiar un conducător local al vlahilor, celebrul Gelu. Citim din acelaşi „Gesta Hungarorum”: „ubi Gelou quidam Blacus dominium tenebat”.
* Dacă Transilvania ar fi fost goală atunci când ungurii au pătruns în ea, de ce regii unguri au mai acordat titluri şi pământuri lorzilor locali? Totuşi, conform tuturor surselor istorice de până în prezent, trebuie să recunoaştem că Transilvania nu a fost cucerită de către unguri, ci pur şi simplu colonizată cu uşurinţă, întrucât triburile vlahe locale nu au opus rezistenţă ungurilor decât cu excepţia lui Gelu.
* Într-un articol halucinant publicat acum aproape 2 secole în „The North American Review” (o revistă din SUA, numărul 61 din octombrie 1828) şi intitulat „Istoria geografică şi politică a Valahiei din vechime şi până în 1774”, scrisă de un oarecare Brethren Tunusli, se afirmă nici mai mult nici mai puţin că românii de astăzi ar fi urmaşii ţiganilor! Aşadar, populaţia rămasă după retragerea romană şi care ar fi locuit în Ţara Românească, Transilvania şi Moldova, ar fi fost constituită din ţigani! Autorul probabil că era beat când a făcut această afirmaţie, uitând că şi din punct de vedere al limbii şi al ADN-ului, ţiganii provin din India.
* Încă un lucru: există încă istorici străini care sunt foarte sceptici că ar exista vreo legătură între populaţia Daciei şi populaţia „teritoriilor vlahe” din Evul Mediu. Aşa cum spuneam şi în alte articole scrise pe site, ideea originii neamului românesc din daci nu a apărut brusc în secolul al XIX-lea, ci este mult mai veche. De exemplu, pe un mormânt al Smarandei Ghica, aflat în Biserica Sf.Gheorghe din Iaşi, scrie: „Aci zace sub pământ după moartea ei / Prea strălucita Domniţă, nobila Smaranda / Fiică a piosului Egemon al întregei Dacie / Domnul Grigorie Ghica, fruntaşul / Celor din Bizanţ, atât pentru strălucirea neamului / cât şi pentru piositate / În anul 1738, Ianuar 22”. Smaranda Ghica era fiica domnitorului Grigore Ghica, care era văzut ca “egemon”, adică “conducător” al întregii Dacii. O altă piatră de mormânt din secolul al XVIII-lea din Mănăstirea Golia din Iaşi, aparţinând lui Sultana Racoviţă (soţia domnitorului Mihail Racoviţă), pe care stă scris: “Nici pământeană, nici din Dacia nu sunt, amice / Byza mea, Byza, producătoare de bărbaţi glorioşi, îmi este patria, / M’a născut Ghiorghios soţiei sale şi mama Eufrosina, / Numele meu este Sultana cea cu viaţa scurtă / Şi eram soţia lui Mihail Racoviţă, / A Domnitorului înţelept al Dacilor şi Misienilor. / Vai! vai! n’am murit în patria mea / Ci soarta m’a răpit pe pământul Misienilor.” Termenul de “misieni” înseamnă “urmaşi ai tracilor”.
* Interesantă este opinia istoricului şi arheologului Kurt Horedt, care încearcă o anumită „conciliere” între cele două poziţii opuse ale istoricilor unguri şi români. Astfel, potrivit domniei sale, retrăgându-se din Dacia, romanii nu şi-au retras şi întreaga populaţie. În fostele provincii romane din Dacia, printre care şi în Trasilvania, au mai rămas o populaţie dacică romananizată, care s-a combinat cu „tracii romanizaţi”, o populaţie de păstori migratori din secolul al 9-lea, cu origine în peninsula Balcanică. Prezenţa acestora în Transilvania este sigură în secolul al 10-lea, dar o migraţie mai târzie din secolul al XIII-lea (aşa cum susţin istoricii unguri) nu este posibilă. Poate că această opinie se apropie cel mai mult de adevăr şi poate că de asta spunea Mihail Racoviţă că este „domnitor al dacilor şi tracilor”…
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Pentru că astăzi, 1 decembrie, este ziua naţională a României am să reiau un subiect care a fost dezbătut extrem de mult de sute de istorici români şi maghiari: a cui a fost iniţial provincia Transilvaniei? A românilor, ca moştenitori ai dacilor, sau a ungurilor? Teoria susţinută de istoricii maghiari este binecunoscută: atunci când hunii din Câmpia Panonică au ajuns în Transilvania, acest teritoriu ar fi fost unul nepopulat, „virgin”, şi atunci ungurii s-au instalat aici. Românii ar fi venit ceva mai târziu, după vreo 2-3 secole, venind din Albania (sic!). Istoricii unguri se mai întreabă de ce românii, care pretind că există ca naţiune pe teritoriul actual al României încă din secolul al 3-lea, nu au produs niciodată o revoluţie, un război de independenţă sau orice altă încercare pentru a-şi crea propria ţară, şi au trebuit să aştepte 16 secole, până în 1859, ca să se unească, şi atunci acest lucru s-a întâmplat datorită conjucturilor internaţionale favorabile.
