Etichetă: domnitori


 

Transilvania era deja locuită de “daci şi traci”, în momentul în care ungurii au ocupat-o acum 1.000 de ani! Ce “drept istoric” mai au atunci maghiarii asupra ei?

Pentru că astăzi, 1 decembrie, este ziua naţională a României am să reiau un subiect care a fost dezbătut extrem de mult de sute de istorici români şi maghiari: a cui a fost iniţial provincia Transilvaniei? A românilor, ca moştenitori ai dacilor, sau a ungurilor? Teoria susţinută de istoricii maghiari este binecunoscută: atunci când hunii […]
Cititi mai mult
 
 

Dezgroparea mormintelor primilor domnitori valahi – o conspiraţie maghiară pentru demonstrarea originii cumane migratoare a poporului român

Nu ştiu câţi dintre voi aţi remarcat, dar acum câteva zile a apărut o ştire interesantă despre istoria României. E vorba despre dezgroparea mormintelor primilor domnitori români din casa Basarabilor, pentru prelevarea ADN-ului şi stabilirea originii acestora. Citez de pe Yahoo News: “Un proiect senzaţional, realizat pentru prima dată în România, ar putea duce la […]
Cititi mai mult
 

 

Serviciile secrete ale lui Brâncoveanu: cum spiona stolnicul Cantacuzino întreaga Europă…

Stolnicul Constantin Cantacuzino (1650-1716) a fost unul din cei mai reprezentativi cărturari ai vremii sale, jucând, în acelaşi timp, cu rol activ în diplomaţie, la Curtea domnului Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, însărcinarea de stolnic echivalând cu aceea de ministru de Externe. Atât lui Brâncoveanu, cât şi dregătorului său le era clar că asigurarea existenţei Ţării […]
Cititi mai mult
 
 

Enigma bunicului marelui revoluţionar C.A. Rosetti

Acest articol l-am scris pentru că este o problemă istorică care mă frământă de câţiva ani şi căruia cred că i-am găsit o oarecare rezolvare, prin deducţii logice, fără să am şi probe concrete. Este vorba de enigma bunicului lui C.A. Rosetti (1816-1885), mare om politic şi revoluţionar român. O ramură a familiei Ruset (Rosetti) […]
Cititi mai mult
 
 

Vlad Ţepeş, cel mai tare spion din istoria României

Explicaţia succeselor extraordinare ale atacurilor pe timp de noapte conduse personal de către domnitorul Vlad Ţepeş o găsim în spionaj. Iscoadele românilor s-au infiltrat adânc în dispozitivul oştirii lui Mehmed al ll-lea şi l-au ţinut la curent, zi şi noapte, pe domnitor cu privire la mişcările şi intenţiile armatei otomane. Cea mai mare iscoadă a […]
Cititi mai mult
 

 

Misterul morţii lui Vlad Ţepeş: a fost asasinat sau ucis din greşeală?

Relatările despre moartea lui Vlad Ţepeş, celebru domnitor român, diferă în ceea ce priveşte amănuntele. Astfel, după unele surse, se presupune că Ţepeş a fost trădat de boieri şi a fost ucis zi rece de iarnă a anului 1476 (sau 1477), fiind străpuns pe la spate cu suliţele. Este deci vorba de un asasinat premeditat. […]
Cititi mai mult
 
 

Ştefan cel Mare a fost şi un excelent inginer hidrotehnic!

Ştiaţi că măritul domn Ştefan cel Mare, a fost şi un excelent „inginer hidrotehnic”? În diferite hotărnicii şi hrisoave sunt des pomenite cuvintele „punte, podişcă, podeţ, poduleţ, podişor,” şi uneori „pod umblătorul, pod statornicu”. Se vorbeşte chiar şi de „hurduzăuri”, poduri susţinute de lanţuri. Podurile fixe sau stătătoare se făceau „pe capre” puse în albia […]
Cititi mai mult
 
 

Ştefăniţă Vodă, voievodul moldovean nedreptăţit în drama “Viforul” de Barbu Ştefănescu Delavrancea

Printre nedreptăţiţii istoriei se află şi voievozi români. Prezentarea lui Stefăniţă Vodă (1517-1527) într-un mod nefavorabil se datorează tot unui mare scriitor şi dramaturg, Barbu Delavrancea. Drama „Viforul” îi pecetluieşte definitiv meritele lui Stefăniţă Vodă, care, culmea, influenţează chiar şi pe istorici. În realitate, în cei zece ani de domnie, Stefăniţă a dus o politică […]
Cititi mai mult
 

 

Putea fi salvat de la moarte Ştefan cel Mare?

22 iunie 1462, o zi cu ghinion pentru Ştefan. Atacând Chilia, este împuşcat în glezna stângă, iar „oastea se întoarse îndată înapoi spre Suceava, ducând cu dânsa pe Domnul rănit care suferă mult timp după această rană şi numără păţania de la Chilia ca întâia din înfrângerile sale…” Au trecut anii, dar rana nu s-a […]
Cititi mai mult
 
 

Alexandru Lăpuşneanu n-a fost deloc tiran aşa cum l-a prezentat Negruzzi în nuvela sa

Cine n-a citit nuvela lui Costache Negruzzi „Alexandru Lăpuşneanu“? Ni-l amintim pe domnitor crud şi sângeros, asasinul celor mai reprezentativi boieri moldoveni, potrivnici lui. Cinic, cu zâmbetul pe buze, işi invită soţia, pe blânda doamnă Ruxandra, să admire o piramidă alcătuită din 47 de căpăţâni. Nemilos, porunceşte ca vornicul Moţoc să fie dat mulţimii pentru […]
Cititi mai mult
 
 

Misterul comorii lui Brâncoveanu

Olăneştiul şi împrejurimile au reprezentat un loc de refugiu, dar şi o zonă de rezistenţă împotriva valurilor de năvălitori. Aşa se explica, probabil, şi faptul că poalele muntelui sunt străjuite pur şi simplu de mănăstiri. Fiecare cu istoria şi farmecul ei. Dintre ele, două poartă povara comorilor ascunse. Iezer şi Pahomie. Prima, mănăstire de maici, […]
Cititi mai mult
 
 

Stupida moarte a ginerelui unui domnitor român

După ce scaunul domnesc a fost încredinţat lui Barbu Ştirbey, nădejdea unei apropiate întoarceri în ţară începu să încolţească în mintea doctorului Nicolae Kretzulescu. ,,Când a venit Ştirbey pentru învestitură la Constantinopol – a notat în însemnările ei fiica lui N. Kretzulescu – a vrut ca neapărat tatăl meu să-l însoţească, şi l-a adus cu […]
Cititi mai mult
 
 

De ce domnitorii fanarioţi aveau o reputaţie atât de proastă?

Nefiind domni pământeni, erau conştienţi de caracterul efemer al domniei lor, cu toată omnipotenţa puterii, aproape fără limite, pe perioada mandatului. În orice moment puteau fi însă revocaţi, înlocuiţi cu un alt pretendent care intrigase mai bine şi oferise mai mult, sau, şi mai rău, puteau fi executaţi, aşa cum s-a întâmplat cu Grigore Ghica, […]
Cititi mai mult