Astăzi vă voi vorbi despre un alt câine-minune, pe nume Rolf, care, atingându-i braţul stăpânei sale, Paula Mokel, el îi putea sugera soluţia corectă a unei probleme de aritmetică, în clipa în care doamna Mokel îi dădea fiicei sale indicaţii greşite de calcul. O întâmplare ? Nu era chiar o întâmplare, după cum au constatat profesorii dr. Ziegler şi dr. Scholler de la Universitatea din Berlin.
Cu ajutorul unui alfabet, Rolf demonstra că putea să efectueze calcule complicate, să silabisească, să dea nume culorilor, să identifice monede, să analizeze cuvinte şi chiar să gândească abstract. Astfel, definiţia pe care o dădea toamnei era aceea de „vreme a merelor”.
Câţiva oameni de ştiinţă au confirmat în unanimitate că acest câine a fost mai mult decât un câine – dar ce a fost el? Am fi aproape tentaţi să spunem cinic că el a fost mai bun decât oamenii, căci nu a existat decât un singur cuvânt care n-a putut fi făcut accesibil lui Rolf: cuvântul război.
Interesant este că Lola, fiica lui Rolf, a dovedit cu super-însuşiri asemănătoare cu cele ale tatălui ei. Oamenii de ştiinţă au sondat-o temeinic şi pe ea, dar nu au găsit un răspuns satisfăcător.
În 2015, scriam acest articol despre un câine cu adevărat inteligent, pe nume Jim, ce putea să înţeleagă mai multe limbi străine: Jim, câinele-minune… putea gândi superior multor oameni! Era chiar în stare să înţeleagă mai multe limbi!
