Un nou test de inteligențe efectuate pe cefalopode ne arată încă o dată cât de important este pentru noi oamenii să nu subestimăm inteligența altor specii. Cefalopodele reprezintă o clasă de animale exclusiv marine ce cuprinde 370 de specii, incluzând sepiile, caracatițele și calmarii.
Astfel, o sepie a fost supusă unei noi versiuni a testului marshmallow, iar rezultatele par să demonstreze că în creierele lor se întâmplă mai multe decât am știut.
Testul marshmallow sau experimentul marshmallow de la Stanford este destul de simplu. Mai mulţi copii sunt plasaţi într-o cameră, fiecare având în faţă pe farfurie o bezea delicioasă („marshmallow” în limba engleză). Copiii sunt lăsaţi singuri timp de 15 minute; li se spune că dacă în perioada aceasta nu se ating de bezea şi aceasta este încă în farfurie, urmează să mai primească încă una. Urmează o luptă corp la corp dintre copil şi tentaţia de a mânca acel dulce. Unii copii se reped pur şi simplu la bezea şi o mănâncă imediat, pe când alţii încearcă să-şi păstreze controlul.
Această abilitate de a întârzia satisfacția imediată demonstrează abilități cognitive, cum ar fi planificarea viitoare. Teoria este aceea că o capacitate de a amâna recompensa duce la succes personal sau profesional. Un om este suficient de inteligent pentru a întârzia satisfacția imediată, dacă aceasta înseamnă un rezultat mai bun mai târziu.
Deoarece testul este atât de simplu, el poate fi adaptat şi pentru animale. Evident, nu îi poți spune unui animal că va primi o recompensă mai bună dacă așteaptă un timp, dar îl poți instrui să înțeleagă că vine o mâncare mai bună, dacă nu consumă imediat mâncarea din fața sa.
Unele primate au trecut testul, împreună cu câinii, deși inconsecvent. Însă, acum cercetătorii au constatat că şi o sepie poate trece o versiune a testului marshmallow. Astfel, oamenii de știință au arătat că sepia obișnuită (Sepia officinalis) se poate abține să nu mănânce dimineaţa o masă cu carne de crab, odată ce au învățat că la cină va fi ceva ce-i place mai mult: creveții.
Totuşi, după cum subliniază o nouă lucrare a unei echipe de cercetători conduse de Alexandra Schnell de la Universitatea din Cambridge, este dificil să se determine dacă această schimbare a comportamentului de hrănire se datorează exercitării stăpânirii de sine. Așa că cercetătorii au proiectat un alt test, pentru 6 sepii.
Animalele marine au fost plasate într-un rezervor special, cu două camere închise, care aveau uși transparente, astfel încât animalele să poată vedea în interior. În camere erau aşezate mâncăruri: o bucată de crevete mort mai puțin atrăgătoare, iar în cealaltă cameră un crevețe viu, mult mai atrăgător.
Ușile aveau, de asemenea, simboluri pe care sepia fusese antrenată să le recunoască. Un cerc însemna că ușa se va deschide imediat. Un triunghi însemna că ușa se va deschide după un interval de timp cuprins între 10 și 130 de secunde. Și un pătrat, folosit doar în condiții de control, însemna că ușa a rămas închisă pe termen nelimitat.
Creveții morţi au fost așezați în spatele ușii deschise, în timp ce creveții vii erau accesibili numai după o întârziere. Dacă sepia mergea după creveți, aceştia erau îndepărtați imediat. Între timp, în grupul de control, creveții au rămas inaccesibili în spatele ușii, cu simbol pătrat (adică nu se va deschide niciodată).
Cercetătorii au descoperit că toate sepiile ce au participat activ la studiu au decis să aștepte mâncarea preferată (creveții vii), dar nu s-au deranjat să o facă în grupul de control, acolo unde ştiau sigur că nu puteau să o acceseze.
„Sepia din prezentul studiu a putut să aștepte o recompensă mai bună și a aşteptat întârzieri de până la 50-130 de secunde, ceea ce este comparabil cu ceea ce vedem la vertebratele cu creier mare, precum cimpanzeii, corbii și papagalii”, a spus Schnell.
Este un exemplu fascinant al modului în care stiluri de viață foarte diferite la specii foarte diferite pot duce la comportamente și abilități cognitive similare. Cercetarea viitoare ar trebui, conform echipei, să încerce să determine dacă într-adevăr sepia este capabilă să îşi planifice viitorul…
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
