Viaţa pe Pământ ar fi putut apare din resturile unor viruşi extratereştri, care, deşi morţi, ar fi putut conţine destule informaţii pentru a da naştere la o nouă viaţă, relatează site-ul Wired.
Oamenii de ştiinţă au speculat demult precum că viaţa pe Pământ ar fi putut proveni din spaţiu, teorie denumită panspermie, încă din anii 1870, atunci când Lord Kelvin a sugerat că microbii ar fi putut creşte aici, venind de pe o cometă sau un meteorit. Alţii au sugerat faptul că microbii ar fi putut traversa galaxia, fiind încastraţi în boabe de praf, şi trecând de la un sistem planetar la altul, ca urmare a presiunii exercitate de radiaţia stelară.
Totuşi, aceeaşi astrobiologi cred că radiaţia stelară ar fi putut distruge microbii delicaţi. Astfel, teoria panspermiei ar cade. „Dar poate că nu”, este de părere astronomul Paul Wesson, cercetător la Institutul de Astrofizică Herzberg din Canada. Într-un articol publicat în Space Science Reviews, Wesson crede că indiferent dacă microbii ajung morţi la sosirea din spaţiu, informaţiile pe care ei le duc ar putea crea viaţa pe Pământ, această nouă teorie purtând numele de necropanspemie.
„Marea majoritate a microorganismelor îşi găsesc o nouă casă în Calea Lactee, într-o stare de moarte”, afirmă Wesson. „Şi totuşi, învierea e posibilă”.
Cheia constă în cât de multă informaţie genetică supravieţuieşte acestei călătorii. Informaţiile genetice ale unui organism sunt încodate în secvenţa de nucleotide din ADN-ul lor. Aceste informaţii pot fi măsurate în biţi, la fel ca şi procesele unui computer. Bacteria E-Coli, de exemplu, poartă cu ea circa 6 milioane de informaţii în ADN-ul său.
Procesele chimice întâmplătoare n-ar putea produce destule informaţii pentru a crea o simplă celulă. Astfel, în 500 de milioane de ani, amestecul molecular întâmplător n-ar putea produce decât 194 de biţi de informaţii.
O posibilă explicaţie al acestui paradox ar fi aceea ca viaţa de pe Pământ să fi fost însămânţată de moleculele biologice care deja aveau o cantitate mare de informaţii, ce au supravieţuit călătoriei, chiar dacă moleculele au murit. Aceasta este explicaţia lui Wesson. Omul de ştiinţă, însă, nu explică cum ar putea ca informaţiile să se transfere în vieţuitoare sănătoase.
Wesson crede că virusul este un candidat bun pentru a transporta toate informaţiile. Viruşii pot căra circa 100.000 de biţi de informaţii şi pot evolua independent de celulele convenţionale.
Dar nu şi alţi cercetători aderă la teoria lui Wesson. „Odată ce eşti mort, apoi aşa rămâi”, spun ei. Oricum, ideea e interesantă. Asta ar însemna că noi suntem urmaşii unor microorganisme zombi!
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Viaţa pe Pământ ar fi putut apare din resturile unor viruşi extratereştri, care, deşi morţi, ar fi putut conţine destule informaţii pentru a da naştere la o nouă viaţă, relatează site-ul Wired.
Comentariile sunt închise.