Oamenii de știință au descoperit motivele anomaliilor vântului solar și dau vina pe o stea pitică cenuşie aflată în vecinătatea sistemului nostru solar.

O stea pitică cenuşie este invizibilă 95% pentru ochii oamenilor și se crede că se compune din hidrogen, chiar dacă aceste stele au fost mult timp asociate cu emisii spectrale în același interval ca și heliul. Această teorie a fost ignorată până când o analiză spectrală ulterioară a arătat că cele mai multe stele pitice cenuşii emit sau sunt înconjurate de raze cosmice de heliu sau de nori de heliu. Dar un alt element care pare să fie destul de comun în analiza spectrală a piticii cenuşii este litiul. Aşadar, se consideră că prezența litiului este un semn clar al prezenţei stelelor pitice cenuşii.

Oamenii de știință încearcă să explice creșterea bruscă a electronilor pe care le-au văzut în magnetosfera noastră şi dispariția bruscă a protonilor (hidrogen ionizat). Iar acest lucru poate fi explicat prin faptul că o stea pitică cenuşie se poate apropia foarte mult de sistemul nostru solar.

Oamenii de știință care au evaluat natura razelor cosmice (care nu provin de la Soare) au ajuns la concluzia că acest nor de heliu care a intrat în sistemul nostru solar nu este acolo accidental. Mai multe instrumente științifice măsoară această densitate tot mai mare de heliu, dar înregistrează şi creșteri ale radiațiilor cosmice compuse din litiu.

Foarte ciudat îl reprezintă faptul că această presupusă stea pitică cenuşie se află în direcţia constelaţiei Vărsătorului, acolo unde NASA a anunţat descoperirea, în februarie 2017, a unui sistem solar, denumit Trappist-1, aflat la o distanţă de 40 de ani-lumină faţă de Soare (vedeţi articolul meu de atunci: “Marea descoperire” NASA: 7 exoplanete asemănătoare Pământului, situate la 40 de ani-lumină, pe care s-ar putea găsi viaţa. Dar planeta X, care se află la doar 0,003 ani-lumină, când o descoperi NASA?). A vrut NASA prin acest anunţ să ascundă prezenţa acestei stele pitice cenuşii care se îndreaptă spre noi?