Turiştii care vizitează Olanda se opresc adesea să își facă selfie-uri în fața uneia dintre cele peste 1.000 de mori de vânt ale țării. Apoi, ei se opresc să guste unul dintre numeroasele soiuri de brânză pentru care este cunoscut „tărâmul lalelelor”. Dar, cei mai mulți nu știu că aceste două simboluri ale Olandei sunt responsabile pentru scufundarea ţării.
Morile de vânt au fost folosite de secole pentru drenarea turbăriilor, necesare pășunării bovinelor, dar și pentru agricultură, în general; astăzi, drenarea este realizată prin stații de pompare. Dar, morile de vânt determină ca terenurile din unele locuri să se scufunde cu o viteză medie de 8 mm pe an; în unele zone, cercetătorii au determinat viteza de scufundare la câţiva centimetri pe an.
Aceast înseamnă că într-o ţară şi aşa joasă, terenul se scufundă și mai mult, creând probleme uriașe pentru structurile construite. La un moment dat, fundațiile de construcție încep să crape, apar găuri, drumurile se destabilizează și riscul de inundații crește.
Un raport din 2016 al Agenției de Evaluare a Mediului din Olanda a estimat că daunele totale aduse clădirilor și infrastructurii din țară, precum și costurile pentru restaurarea fundațiilor slăbite, ar putea atinge 22 de miliarde de dolari până în 2050.
Ce este mai rău este faptul că această scufundare poate contribui şi la schimbările climatice: o scădere a solului cu doar 1 cm duce la emisia a aproximativ 9 tone de dioxid de carbon pe 1 acru de pământ.
Situaţia este destul de gravă, pentru că, de exemplu, s-a ajuns ca în oraşul-port Rotterdam, clădirile să se scufunde 1-1,5 centimetri pe an. În prezent, există circa 20.000 de clădiri în Rotterdam care au nevoie de lucrări de reconsolidare a fundaţiilor, costurile pe fiecare apartament fiind enorme: până la 100.000 de dolari! Iar daunele nu sunt limitate doar la clădiri, ci şi la copaci, care, ca urmare a scufundării, putrezesc.
Olanda este situată în mare parte în turbării. În jurul anului 500 î.Hr., locuitorii au început să construiască dealuri artificiale, numite terpen, care au permis populației să crească și așezările să devină mai permanente.
Întrucât aproximativ o treime din țară este sub nivelul mării, olandezii au început să construiască diguri sau ziduri joase, pentru a proteja culturile împotriva inundațiilor. În cele din urmă, digurile au devenit mai mari și mai elaborate și erau tot mai des folosite pentru a împinge înapoi marea. Până în 1250, țara crease un sistem conectat de diguri.
Pentru a avea o agricultură care să sprijine o populație mai mare, olandezii au creat șanțuri pentru a scurge apa de pe turbă; de asemenea, mori de vânt au fost construite în acelaşi scop.
De-a lungul timpului, olandezii au dezvoltat un sistem sofisticat de gestionare a apei; dar acest sistem s-a concentrat mult mai puțin pe împiedicarea terenului să se scufunde.
Scufundarea se poate produce în mod natural – în jur de 0,03 milimetri pe an. Dar, activitatea umană poate determina, de asemenea, scufundarea pământului. În general, acest lucru se întâmplă din trei motive: extragerea resurselor naturale precum apa sau gazele; o greutate excesivă a clădirilor și drumurilor şi drenarea apei subterane, care, în Olanda, expune turba la aer și o determină să se descompună prin oxidare.
Olandezii au câmpuri de gaze naturale în partea de nord a țării, iar extracția de gaze a fost responsabilă pentru probleme precum cutremurele. Drept urmare, guvernul a încetinit rata de extracție și o va opri în întregime până în 2022. Dar drenarea, acum prin stații de pompare, este un factor mult mai mare care a contribuit la scufundarea pământului.
Ce se va întâmpla cu această ţară în viitor? Se va scufunda total?
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
